Sindromul XX masculin

În mod obișnuit celulele conțin 46 de cromozomi, dintre care o pereche de cromozomi sexuali (XX sau XY), astfel cariotipul feminin este 46 XX, iar cel masculin 46 XY.

Gena SRY (sex determining region Y) aflată pe cromozomul Y, conține informația genetică pentru inițializarea dezvoltării fetusului pe linie masculină și împiedică dezvoltarea organelor genitale feminine (uter și trompe uterine).

În cazul sindromului XX masculin, are loc un schimb anormal de informație genetică, numit translocație, prin care gena SRY apare pe un cromozom X, astfel persoanele afectate se dezvoltă pe linie masculină, însă au cariotip feminin (46 XX). (1, 2)

Semne și simptome

Sindromul XX masculin sau sindromul de la Chapelle (denumit astfel după Albert de la Chapelle care l-a descris în 1972), are o prevalență de 1-9 la 100 000 de cazuri.

În 80-90% din cazuri gena SRY este prezentă, pacienții fiind băieți sau bărbați care se adresează medicului după pubertate, din cauza taliei (staturii) joase și testiculelor de mici dimensiuni, ginecomastiei sau sterilității (penis și pilozitate pubiană normale). Pot exista și cazuri de criptorhidism (testicule necoborâte) sau hipospadias (deschidere anormală a meatului urinar).

În celelalte 10-20% din cazuri, gena SRY este absentă (și deci sunt implicate alte gene-SOX9, SOX3, RSPO1, WNT4), iar suspiciunea unei anomalii se ridică de la naștere din cauza prezenței hipospadiasului penoscrotal, a criptorhidiei sau chiar din cauza ambiguității sexuale. (2, 3, 4)

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe coroborarea datelor clinice cu cele paraclinice.

Din punct de vedere clinic, se poate ridica suspiciunea atât imediat după naștere, cât și după pubertate, în funcție de prezența sau absența genei SRY care influențează fenotipul.

Paraclinic, pacientul se investighează din punct de vedere endocrinologic și citogenetic, astfel se pune în evidență hipogonadismul hipergonoadotrop secundar insuficienței testiculare și prin tehnici de hibridizare in situ ca FISH (fluorescence in situ hibridization - hibridizare fluorescentă in situ) sau PCR (polymerase chain reaction - reacția de polimerizare în lanț) se detectează gena SRY la un pacient cu cariotip 46 XX din cel putin 2 țesuturi diferite.

Diagnostic diferențial

Principalele patologii care trebuie excluse sunt:

disgenezia gonadică 45, X/46, XY;
sindromul Klinefelter (47 XXY);
tulburarea de dezvoltare ovotesticulară;
mozaicismele cromozomilor sexuali.

Tratament

Terapia de substituție hormonală este începută după 14 ani în doze crescânde până la atingerea nivelului unui bărbat adult.

Tratamentul cu hormoni de creștere poate fi inițiat înaintea celui cu testosteron sau acesta din urmă poate fi administrat în doze mai mici, la candidații eligibili, pentru a maximiza creșterea taliei.

În anumite situații se poate apela la tratament chirurgical (mamoplastie de reducție) pentru ginecomastie reziduală în ciuda tratamentului hormonal.

Pacienții aflați în tratament de substituție hormonală trebuie supravegheați pentru cancer de prostată prin PSA, pentru osteoporoză prin DXA (dual-energy X-ray absorbtiomerty cunoscută ca osteodensitometrie) și totodată trebuie evaluați din punct de vedere al funcției hepatice și a profilului lipidic. (3)

Sfat genetic

Cele mai multe cazuri de sindrom XX masculin SRY pozitive sunt de novo, aceasta însemnând ca mutația are loc în momentul spermatogenezei deci riscul perpetuării mutației este minim. În cazuri rare gena SRY se poate afla pe un alt cromozom decât X, ceea ce permite transmiterea de către tată la un copil 46 XX.

În cazurile de sindrom XX masculin SRY negative modelul de transmitere este necunoscut. Sunt descrise cazuri de familii în care părinții au avut mai mult de un copil cu această patologie, sugerând o transmitere autosomal recesivă (ambele copii ale genei, provenite de la ambii părinți trebuie să aibă mutația, fără ca ei să manifeste simptome). (4)