Somnul

Definitia somnului este urmatoarea: acesta reprezinta o stare de inconstienta din care persoana poate fi trezita prin intermediul unor stimuli. Trezirea prin stimuli este cea care diferentiaza somnul de coma.
Perioada de somn reprezinta aproximativ o treime din totalul vietii, aceasta perioada reprezentand un moment in care numeroase functii esentiale sunt active, de aici derivand importanta somnului, cu aparitia unor tulburari grave de caracter sau de memorie atunci cand perioada de somn nu este respectata.

Tranzitia intre starea de veghe si somn este controlata si reglata de creier, care stabileste si cantitatea si profunzimea somnului. Totusi somnul este influentat si de factori externi precum lumina sau cafeina.

Somnul nu este uniform pe toata durata sa, descriindu-se doua tipuri de somn:

1. somn cu unde lente:

Ocupa cea mai mare parte a somnului. Caracteristicile acestui tip: este profunf, odihnitor. In timpul acestuia presiunea sanguina scade cu 10-30%, de asemenea scad si frecventa respiratorie si rata metabolismului bazal. Pot aparea visuri/ cosmaruri insa consolidarea visurilor in memorie nu este realizata adica persoana nu-si aminteste ce a visat in aceasta perioada.

2. somnul REM (rapid eye movement):

Somnul cu miscari rapide ale globilor oculari. Aceste perioade de somn REM dureaza aproximativ 5-30 minute si sunt intrerupte de aproximativ 90 de minute de somn linistitor. Apare cu atat mai des cu cat individul este mai odihnit. Acest tip de somn este asociat cu contractii ale muschilor si visuri intense. Frecventa cardiaca si cea respiratorie nu mai sunt regulate, acest aspect fiind caracteristic starii de visare. Acest tip de somn se poate caracteriza printr-o activitate cerebrala intensa (metabolismul cerebral poate fi crescut pana la 20%)

Cum apare somnul?

S-au formulat diverse teorii privitoare la aparitia somnului. Una dintre ele sustine ca acesta este rezultatul epuizarii sistemului reticulat activator (SRA) pe timpul zilei. Aceasta teorie este cunoscuta sub denumirea de „teoria pasiva a somnului”.
Cercetari mai recente insa au infirmat teoria anterioara, demonstrand ca somnul este rezultatul unui proces activator activ, prin experimente la nivelul trunchiului cerebral. Aceste experimente au evidentiat existenta unui centru necesar inducerii somnului.
Exista anumite arii specifice la nivelul encefalului care pot induce un somn apropiat de somnul natural:
- nucelii rafeului. Axonii acestor neuroni secreta serotonina. Leziuni ale acestor nuclei induc o stare de veghe prelungita.
- nucleii tractului solitar
- anumite regiuni ale diencefalului

Exista anumite substante implicate in inducerea somnului?

S-a demonstrat experimental ca peptidul muramil induce somnul in momentul in care este injectat in sistemul ventricular cerebral al animalului de laborator.

Cum explicam ritmul somn-veghe?

O posibila explicatie ar fi activarea nucleilor din mezencefal care stimuleaza cortexul cerebral si sistemul nervos periferic care prin intermediul unui mecanism de feedback pozitiv restimuleaza nucleii reticulari, crescandu-le activitatea suplimentar.
Totusi, la un moment dat intervine epuizarea neuronilor din sistemul activator, reducandu-se si intensitatea impulsurilor transmise prin intermediul mecanismului de feedback pozitiv, trecandu-se astfel de la starea de veghe la starea de somn.

Ce fel de efecte are somnul?

Somnul are 2 efecte fiziologice majore prin segmentul asupra carora actioneaza:
-efecte asupra sistemului nervos: acestea sunt cele mai importante. Somnul necorespunzator/lipsa somnului afecteaza sever functionalitatea sistemului nervos central prin aparitia lentorii in gandire, iritabiliatatea sau chiar efecte mult mai grave precum stari psihotice.
- efecte asupra altor sisteme.

Exista modalitati de investigarea somnului?

Da, exista. Prin intermediul unui EEG (electroencefalograma) care inregistreaza undele cerebrale. Intensitatile acestora variaza destul de mult, de la 0 la 200 microvolti. De asemenea morfologia acestor unde difera in functie de gradul de activitate al ariilor corticlae respective.
Aceste unde sunt : alfa, beta, teta si delta.
Totusi pentru ca electrozii sa fie capabili sa inregistreze un semnal, e nevoie sa se descarce in acelasi timp mii-milioane de neuroni. Undele alfa iau nastere din descarcarea simultana a mai multor neuroni din cortexul cerebral atunci cand ochii sunt inchisi.
Undele beta sunt caracterizate de frecventa crescuta, neregulata dar de voltaj scazut. Acestea apar la deschiderea ochilor cand activitatea cerebrala creste semnificativ.
Undele delta apar tot in timpul somnului profund la copii sau in cadrul bolilor organice grave.
Undele teta apar in mod normal la copii dar pot aparea si la persoane adulte, atunci cand acestea trec printr-o perioada de stress emotional sau in cadrul anumitor patologii precum cele cerebrale.

La ce ne ajuta visul?

Cercetari moderne au demonstrat ca visul ajuta la integrarea faptelor recente in amintirile vechi. Visul permite creierului sa descarce emotii fara a fi sanctionat, in timpul visului putem face orice, inclusiv ceea ce in viata reala este interzis.

La ce ne ajuta somnul?

Muschii primesc nutrienti si oxigen, elimina acidul lactic acumulat in timpul activitatii diurne, produc si stocheaza molecule cu energie mare necesare zilei urmatoare, refac stocurile de glucoza.
In mijlocul noptiim secretiile de renina, prolactina, STH (hormon somatotrop) suntmaxime, acestea avand un rol primordial in dezvoltarea copilului.

De ce unii preferam sa ne culcam devreme si sa ne trezim devreme si altii opusul?

Oamenii dorm in principal noaptea dar uneori nevoia de somn poate aparea spontan, in timpul zilei, acest lucru fiind diferit in functie de fiecare in parte.
Aceste diferente in preferinte sunt strict subiective, important este insa perioada alocata somnului, care ar trebui sa fie de minim 7 ore (adulti) pentru a ne simti odihniti si pentru ca organismul sa se refaca. Pentru bebelusi pot fi necesare si 16 ore pe zi de somn, acesta avand un rol primordial in dezvoltarea armonioasa a acestuia.
Cercetarile unei universitati din San Diego, California, au demonstrat pe un lot de peste 1 milion de adulti ca cei care dorm peste 6-7 ore pe zi traiesc mai mult

Cum apare insomnia?

In primul rand insomnia este incapacitatea de a dormi sau modificarea calitatii somnului. Aceasta are consecinte directe asupra sanatatii fizice si psihice a individului.
Insomnia este de mai multe feluri:
- insomnia ocazionala aparuta din cand in cand, in perioade mai stresante. Este cea mai des intalnita forma de insomnie
- insomnia pe termen scurt (cateva zile-1 saptamana). Este produsa de situatii stresante, tulburari emotionale
- insomnia cronica primara. Acest tip de insomnie nu are cauze clare, individul reusind cu greu sa adoarma si trezindu-se frecvent din somn.

Sper sa fi inteles importanta somnului in buna dezvoltare si functionare a organismului si in acest scop, sa respectati orele de somn. Organismul uman nu are resurse infinite, are nevoie de odihna pentru a functiona la parametri optimi si prin intermediul somnului, noi ii oferim ocazia sa se refaca pentru ca urmatoarea zi sa ne putem servi de el asa cum se cuvine. Trebuie sa ne ajutam corpul asa cum si el ne ajuta pe noi!