Somnul

Autor:

Somnul
Știați că aproximativ o treime din viață o petrecem dormind (aproximativ 649,401 ore)? Mult timp s-a considerat că somnul este o stare de inactivitate a creierului și organismului, pe durata căruia majoritatea funcțiilor și activităților sunt reduse. Dar cercetările din ultimii 60 de ani au ajuns la concluzia surprinzătoare că în timpul somnului creierul este foarte activ, iar unele zone cerebrale se pare că au nevoie de mai mult oxigen și glucoză în starea de somn decât în starea de veghe.

În timpul somnului:
  • bătăile inimii încetinesc;
  • mușchii primesc nutrienți și oxigen;
  • se refac rezervele de glucoză;
  • este secretat hormonul creșterii;
  • țesuturile cresc și sunt reparate eventualele daune;
  • se reface nivelul de energie.

Necesarul de somn diferă în funcție de vârstă, dar și de la o persoană la alta. Astfel, National Sleep Foudation (SUA) are următoarele recomandări pentru principalele intervale de vârstă:
  • nou-născuți - 14-17 ore de somn;
  • preșcolari – 10-13 ore de somn;
  • adolescenți - 8-10 ore de somn;
  • adulți - 7-9 ore de somn;
  • vârstnici – 7-8 ore de somn.

*Aceste recomandări au fost adaptate după ce un panel de experți din mai multe domenii medicale au revizuit literatura de specialitate privind somnul și efectele asupra sănătății.

Pentru mai multe informații despre necesarul de somn în funcție de vârstă consultați acest articol.

Există 2 tipuri diferite de somn:
Somnul non-REM (cu unde lente)
  • are 4 stadii, fiecare cu un nivel gradual de profunzime și cu durata între 5-15 minute;
  • persoana doarme adânc și nu este afectată de stimulii din jur;
  • în timpul acestui somn organismul își regenerează țesuturile, sunt fortificate oasele și     mușchii și se întărește sistemul imunitar.
Somnul REM (somnul cu vise)
  • este un somn superficial, persoana se poate trezi foarte ușor;
  • perioada somnului în care apar majoritatea viselor;
  • este specifică mișcarea rapidă a ochilor, ca și cum persoana ar privi la televizor;
  • creierul și alte sisteme prezintă o activitate intensă, în timp ce mușchii sunt relaxați (de aici     denumirea de „somn paradoxal”);
  • copiii au parte de 50% din somnul lor de somn REM, în timp ce la adulți acesta ocupă doar     20% din somnul lor.

Pe durata nopții avem 4-5 cicluri de somn cu unde lente și somn REM. Ideal ar fi să ne trezim la finalul unui ciclu de somn – dacă ne trezim în timpul somnului profund vom fi mai morocănoși și vom avea dificultăți de dexteritate.

Undele lente generate în timpul somnului profund joacă un rol important în memorarea informațiilor acumulate peste zi: are loc transportul informațiilor din hipocamp în cortexul prefrontal, unde sunt stocate pe termen lung (memoria de lungă durată).

La vârsta a treia perioada de somn non-REM (profund) scade, ceea ce explică de ce vârstnicii au în general un somn mult mai ușor.

Mult timp s-a considerat că visele apar doar în timpul somnului REM, dar se pare că visăm și pe durata celui non-REM, chiar dacă într-o măsură mult mai mică. Visele din faza REM sunt complexe, au scenarii (uneori) ciudate, în timp ce visele din faza non-REM sunt mai degrabă obsesive (ex: când am uitat să verificăm dacă am încuiat ușa ne reîntoarcem la același vis în care o facem).

Printre beneficiile somnului se numără:
  • regenerarea organismului;
  • sistem imunitar puternic;
  • reducerea stresului;
  • prevenirea bolilor;
  • creșterea și dezvoltarea în cazul copiilor.

Lipsa de somn sau somnul insuficient prezintă efecte negative pentru: energie, dispoziție, echilibrul emoțional, memorie, concentrarea atenției, performanță.

Despre efectele somnului insuficient pentru organism citiți mai multe în articol.

Privarea de somn este vizibilă atunci când ne ia mai puțin de 5 minute să intrăm în starea de somn. În mod obișnuit, adormirea ar trebui să aibă loc între 10 și 15 minute, ceea ce înseamnă că nu suntem extrem de obosiți și nici nu ne confruntăm cu insomnia).

Unele persoane dorm și după-amiaza. Somnul de zi poate avea atât beneficii, cât și dezavantaje:
Beneficii:
  • reduce somnolența și oboseala;
  • efect de reînviorare;
  • crește puterea de concentrare și abilitățile motorii.
Dezavantaje:
  • poate cauza probleme de somn dacă are loc în apropiere de ora de culcare de seară;
  • dacă depășeste 45 de minute, poate induce o stare de dezorientare și de amețeală.
Arhitectura somnului (ciclurile de somn)

Pe durata somnului din timpul unei nopți, un adult trece prin 5-6 cicluri de somn care se repetă. Află care sunt etapele unui ciclu de somn....

Somnul REM vs somnul non-REM

Un ciclu de somn include două tipuri distincte de somn: somnul non-REM (profund) și somnul REM (în care apare mișcarea globilor oculari, de unde și denumirea „rapid eye movement”). Ce caracteristici au fiecare....


Data actualizare: 20-06-2017 | creare: 20-06-2017 | Vizite: 46

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Somnul la vârsta a treia
  • Ce se întâmplă dacă nu dormi suficient?
  • Creierul îmbătrânește mai repede dacă nu dormim suficient
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK