Spermatocel

Spermatocel
Spermatocelul reprezinta un chist de retentie format intr-un tub al rete testis sau in capul epididimului distensionat cu un lichid laptos care contine spermatozoizi. Spermatocelul este cea mai frecventa conditie chistica a scrotului. Acesta variaza ca dimensiune de la citiva mm la citiva cm.

In general spermatocelele nu sunt dureroase. Totusi unii barbati acuza disconfort prin dezvoltarea spermatocelelor mari. Spermatocelul poate origina dintr-un diverticul al tubulilor localizat in capul epididimului. Formarea spermei determina cresterea gradata a acestuia in dimensiuni. Se datoreaza continuitatii dintre epididim si tunica vaginalis. Sunt considerate rezultatul epididimitei sau a traumei fizice. Leziunile epididimului pot determina blocarea acestuia si formarea de spermatocele.

Spermatocelele pot fi descoperite ca mase scrotale incidentale la examenul fizic de catre medic sau pacient. Descoperirea unei mase nedureroase, chistice la polul superior al testiculului, care translumineaza si poate fi diferentiata clar de testicul pune in general diagnosticul. Daca exista incertitudini ultrasonografia scrotului poate confirma spermatocelul.

Chisturile mici pot sa nu fie tratate. Chisturile mari asimptomatice sau care determina disconfort si cresc in dimensiune necesita inlaturare prin spermatocelectomie. Durerea poate persista chiar si dupa inlaturarea leziunii. Spermatocelectomia nu va ameliora fertilitatea barbatului.

Patogenie

Spermatocelul este o acumulare chistica benigna de sperma care apare la polul superior al testiculului. Desi ingrijoratoare pentru pacient aceste leziuni sunt benigne. Spermatocelul se poate dezvolta in diferite localizari, variind de la testicul insusi pina la cursul vaselor deferente.

De obicei netede, bine delimitate si moi, spermatocelele sunt descrise ca mase scrotale.

Etiologia spermatocelului la oameni ramine nedefinita. Au fost propuse multiple etiologii, desi niciuna nu este universal acceptata. Unele ipoteze cuprind dezvoltarea spermatocelelor din tubii eferenti, a fi o dilatatie anevrismala a epididimului sau o dilatatie secundara unei obstructii distale.

Semne si simptome

Spermatocelul se dezvolta in capul epididimului, care este localizat la polul superior al testiculului. Este o colectie fluida care acopera fata anterioara si laterala a testiculului. Varicocelul este un plex venos dilatat de-a lungul cordonului spermatic. Hernia apare prin persistenta anormala a procesului vaginalis permitind continutului abdominal sa treaca in scrot. Fata de spermatocel, varicocelul si hernia se pot mari de volum la cresterea presiunii abdominale in timpul manevrei Valsalva. Chisturile epididimale sunt frecvent grupate alaturi de spermatocele si sunt imposibil de diferentiat anatomic grosier. Fata de chisturi, spermatocelul contine sperma.

De obicei spermatocelul este asimptomatic. Sunt descoperiti accidental la autoexaminare sau examinarea medicala de rutina. Cum apar de obicei in capul epididimului, se gasesc la polul superior al testiculului. Sunt netede si sferice si translumineaza la examinare. Esecul transluminarii sugereaza o leziune solida care garanteaza evaluarea atenta incluzind ecografia scrotala si explorarea inghinala.

Diagnostic

Studii de laborator

Nu exista studii de laborator pentru evaluarea spermatocelului necomplicat asimptomatic. Daca pacientul acuza durere scrotala se indica urinoanaliza pentru a exclude epididimita.

Studii imagistice

Ecografia scrotala de inalta rezolutie este metoda preferata pentru a evalua spermatocelul. Aceasta poate confirma diagnosticul si exclude alte patologii. Spermatocelul apare ca o leziune chistica a capului epididimal, mai rar o leziune intratesticulara atasata la mediastinum testis. Este hipoecogen si nu poate fi diferentiat acustic de un chist epididimal.

Tratament

Terapia medicala

Nu exista o terapie farmacologica specifica pentru tratarea spermatocelului simplu. Analgezicele orale pot fi prescrise pentru ameliorarea durerii. Daca o epididimita este responsabila de disconfort se indica antibiotice. Observatia este indicata pentru spermatocelele mici si asimptomatice.

Terapia chirurgicala

Interventia chirurgicala nu este indicata pentru spermatocelul asimptomatic, mic si descoperit accidental. Totusi daca disconfortul, durerea sau marirea progresiva de volum deranjeaza pacientul, se indica interventia.
Spermatocelectomia prin abord transscrotal este interventia chirurgicala primara pentru spermatocel. Anticoagularea sistemica si dorinta pacientului de a fi tata reprezinta contraindicatii relative.
Dupa operatie pacientii vor purta suport scrotal pentru minim 48 de ore. Elevarea usoara a scrotului in timp ce pacientul este in supinatie poate scadea riscul de edem postoperator. Aplicarea intermitenta de gheata este benefica. Analgezicele orale amelioreaza adecvat durerea. Pacientii trebuie sa evite activitatea fizica intensa pentru doua saptamini.

Scleroterapia este o alternativa la excizie, dar rezultatele apar mai putin eficiente. Scleroterapia este de obicei rezervata pentru barbatii care nu-si doresc paternitate in viitor, deoarece riscul de epididimita chimica afecteaza fertilitatea. Citeva materiale slerozante sunt folosite mai frecvent:
  • tetraciclina
  • fibrina
  • tetradecil sulfat de sodiu
  • fenol
  • qinina
  • pudra de talc
  • polidocanol, cu succes variind de la 30 la 100%.
Agentul sclerozant este instilat printr-o canula dupa ce spermatocelul a fost aspirat. Cantitatea de sclerozant variaza in functie de preferinta medicului.

Aspirarea pe ac a spermatocelului trebuie evitata deoarece conduce la infectii, scaparea de sperma iritanta in scrot si reacumularea spermatocelului. Spermatocelectomia poate fi o optiune pentru pacientii simptomatici care sunt candidati chirurgicali. Anticoagularea este o contraindicatie relativa. Scleroterapia nu se efectueaza la pacientii de virsta reproductiva datorita riscului de epididimita chimica si lezare epididimala care contribuie la infertilitate.

Complicatii

Spermatocelectomia comporta riscuri fiind o procedura invaziva. Leziunea epididimului si obstructia acestuia pot interveni. Infertilitatea poate apare prin oricare leziune. Alte complicatii cuprind formarea de hematom scortal, infectia plagii, edemul si recurenta spermatocelului.

Potentialele complicatii ale scleroterapiei cuprind:
  • leziunea epididimului
  • hemoragia
  • infectia
  • epididimita chimica
  • recurenta spermatocelului.
Rata de succes a terapiei este de 65% desi pacientii cu spermatocele multiloculate prezinta un risc mai mare de recurenta. Ca rezultat al reactiei inflamatorii induse chimic postscleroterapie se poate dezvolta sclerozarea scrotului.

Prognostic

Prognosticul spermatocelului postoperator este excelent. Un studiu arata ca dintre pacientii care au suferit excizia unui spermatocel 94% au ramas fara durere. Spermatocelectomia ramine tratamentul chirurgical cel mai bun pentru spermatocelele simptomatice. Desi scleroterapia are o incidenta a infectiei de plaga mai scazuta, eficacitatea sa este considerate inferioara.

Data actualizare: 11-04-2014 | creare: 16-03-2010 | Vizite: 29639

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Testiculul
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK