Știi la ce toxice te expui dacă atingi bonurile de la cumpărături?

Știi la ce toxice te expui dacă atingi bonurile de la cumpărături?
Un grup de cercetători din cadrul Universității din Alberta (Canada), în colaborare cu Universitatea Stockholm a remarcat prin intermediul unui studiu restrâns faptul că, la oameni, bisfenolul A ajuns în organism prin expunere cutanată se excretă mult mai greu decât în cazul în care acesta este ingerat. În lucrarea de cercetare publicată în Environmental Science & Technology, Jiaying Liu și Jonathan Martin explică de ce o banală vizită la magazin ar putea reprezenta un hazard pentru sănătate.

Foarte important de reținut!

Hazardul nu este sinonim cu riscul. Mai exact, prin hazard înțelegem potențialul unei substanțe sau situații de a dăuna sănătății. În timp ce riscul reprezintă probabilitatea unei substanțe de a dăuna sau a unei situații de a avea loc, în funcție de durata, cantitatea și frecvența expunerii la hazard.

De exemplu, atunci când dorești să traversezi strada, mașinile constituie un hazard. Când traficul este intens, nu te asiguri și traversezi neregulamentar pe un drum național, riscul de a avea un accident de mașină este crescut. Dar atunci când traversezi un drum comunal, slab circulat, probabilitatea unui accident este mică. (1)

Date generale despre bisfenol A și studiu

Controversatul și arhicunoscutul compus, bisfenolul A, se găsește în numeroase produse de uz zilnic, în special în cele din plastic:
  • în sticlele pentru apă, cu precădere cele adresate sportivilor, în caserole și alte recipiente din plastic din bucătărie; riscul de transfer al compusului în alimente crește atunci când alimentele sunt încălzite la cuptorul cu microunde în vasul din plastic, prin urmare se recomandă evitarea acestei practici.
  • în biberoane, suzete, jucării pentru sugari, deși majoritatea producătorilor au renunțat la utilizarea acestui compus pentru obținerea acestora; pentru mai multă siguranță se recomandă consultarea etichetei pentru a identifica prezența bisfenolului A la descrierea produsului.
  • în componența stratului cu care sunt căptușite conservele alimentare.

Citiți mai multe despre bisfenol A în articol.

Însă, expunerea ocupațională, respectiv banala manipulare a bonului fiscal atunci când faci cumpărăturile, pot constitui la rândul lor căi prin care bisfenolul A poate să ajungă în organism, și nu doar prin dietă.

Bisfenolul A sau BPA este deseori folosit pentru producerea hârtiei termice utilizate pentru tipărirea bonului, fiind responsabil de modificările de culoare ce fac lizibile datele fiscale de pe acesta. Astfel, consumatorii pot fi expuși, dar mai ales casierii, la bisfenol A prin intermediul tegumentului, ceea ce conform studiului, influențează persistența substanței în organism.

Pentru a afla mai multe despre expunerea cutanată la BPA, cercetătorii au rugat voluntarii să consume prăjituri care aveau în compoziție câteva micrograme de bisfenol A și au monitorizat concentrațiile excretate prin urină, care au dispărut după 24 de ore de la ingestie.

În partea a doua a experimentului celor 6 participanți li s-a oferit tichetul fiscal spre a fi ținut în mână timp de 5 minute, fiind întârziat momentul spălării mâinilor timp de 2 ore minimum. De asemenea, gradul de expundere, respectiv cel de absorbție a bisfenoului a depins foarte mult de vigoarea cu care a fost strâns bonul în mână, gradul de hidratare al mâinii sau variații ale conținutului lipidic și de keratină al stratului cornos al pielii. Prin urmare, la unii participanți urme de bisfenol A erau prezente în urină chiar si la 2 zile de la expunere, respectiv la jumătate dintre ei s-au remarcat nivele detectabile de BPA chiar și după o săptămână.

Autorii studiului au concluzionat că, absorbția prin intermediul tegumentului a bisfenolului A prelungește timpul de excreție urinară al acestuia și astfel, persoanele care manipulează frecvent bonuri fiscale sunt mult mai expuse la această substanță și poate conduce la concentrații mult mai mari de bisfenol A neconjugat în circulația sistemică. (2)

Cum putem reduce expunerea la bisfenol A?

Acest lucru înseamnă că personele care manipulează în mod frecvent bonuri fiscale (cum este de exemplu expunerea profesională la casieri) ar putea prezenta nivele crescute de BPA în urină, la fel și cele care nu se spală pe mâini după ce intră în contact cu astfel de bonuri o perioadă mai lungă de timp.
Într-o situație similară se pot afla persoanele care nu se spală de mâini după manipularea bonului fiscal și mănâncă cu mână contaminată.

În cadrul unor alte studii s-a demonstrat că aproximativ 60% din bisfenolul A a fost eliminat prin spălarea viguroasă a mâinilor cu apă timp de 10 secunde, ajungând la 80% dacă se utilizează și săpunul. (2)

Utilizarea gelurilor igienizante și a loțiunilor hidratante înainte de a atinge bonul crește gradul de absorbție al bisfenolului prin piele, acestea conținând substanțe ce favorizează penetrarea în derm a BPA odată cu constituienții lor. (3)

Citiți mai multe informații despre spălarea corectă a mâinilor din articol


Folosirea bisfenolului în industria chimică a crescut enorm în ultimele decenii, în ciuda asocierii acestei substanțe cu multiple efecte negative pentru sănătate. Mai exact este considerat un compus cu rol de disruptor endocrin și contaminant alimentar suspectat a fi implicat în apariția obezității, a diabetului, a bolilor cardiovasculare și nu numai, xenoestrogen cu posibil rol în apariția cancerului mamar, ovarian și de prostată, corelat inclusiv cu tulburări neurologice. Însă până la ora actuală acestea rămân la statutul de ipoteze, nefiind demonstrată o relație de tip cauză-efect.

Foarte important de reținut!

Deși tind să fie confundați, mai ales când fac referire la aspecte care țin de sănătate, termenii corelație (sau asociere) și cauzalitate sunt diferiți. Vorbim despre cauzalitate atunci când un lucru (o cauză) produce un efect, și de corelație, atunci când două sau mai multe substanțe sau situații par a avea o legătură.

De exemplu, în timpul verii cresc vânzările la înghețată și se observă o majorare a ratelor de arsuri solare. Acestea două sunt corelate deoarece situațiile se suprapun pe perioada aceluiași anotimp.
Dar nu înseamnă că riscul de a suferi arsuri solare crește (efect) dacă mănânci înghețată (cauză).
Explicația cea mai plauzibilă este faptul că, în zilele însorite de vară persoanele sunt predispuse să consume mai multă înghețată, respectiv să sufere o arsură solară. De aceea asocierea nu înseamnă în mod obligatoriu și cauzalitate. (4)

Data actualizare: 13-09-2017 | creare: 13-09-2017 | Vizite: 214
Bibliografie
(1) Hazard vs. risk (Infographic), link: http://www.eufic.org/en/understanding-science/article/hazard-vs.-risk-infographic
(2) Bisphenol A exposure through the skin from store receipts takes longer to be excreted
(3) Holding Thermal Receipt Paper and Eating Food after Using Hand Sanitizer Results in High Serum Bioactive and Urine Total Levels of Bisphenol A (BPA), link: http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0110509#pone.0110509-Vandenberg3
(4) Correlation vs. causation (Infographic), link: http://www.eufic.org/en/understanding-science/article/correlation-vs.-causation-infographic
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Bisphenol A și alimentele din conservă
  • Pericolul din urma utilizării repetate a aceleiași sticle din plastic
  • Încălzirea alimentelor în recipiente din plastic la microunde – un pericol pentru sănătate?
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK