Stresul - „boala” secolului

Termenul stres provine din englezescul distress, care înseamnă dificultate, durere, situaţie neplăcută (1). Hans Selye a introdus termenul, în anii '50, tratând subiectului influenţelor şi presiunilor din mediu asupra organismelor vii. Orice corp răspunde într-un anumit fel atunci când este solicitat, iar Selye a încadrat aceste răspunsuri în categoria vastă a fenomenului de „sindromul general de adaptare”. Faţă de o provocare din mediu, organismul poate avea două tipuri de reacţie: activă (lupta) sau pasivă (fuga sau tolerarea). Indiferent de tipul de reacţie ales, menţinerea stării de alertă pentru o perioadă lungă de timp duce la epuizarea resurselor. De aceea „stresul cronic” conduce la uzura fizică şi psihică. Tot Selye a afirmat că există două tipuri de stres: distres şi eustres. Primul, considerat şi stres negativ, este generat de situaţii ameninţătoare, periculoase, conflictuale, de nedepăşit, care solicită individul peste puterile lui. Ϲеl dе-al dοilеa tiр dе ѕtrеѕ, еuѕtrеѕul, arе сa agеnţi ѕtrеѕοri ѕtimulii сu ѕеmnifiсaţiе bеnеfiсă - еmοţii рlăсutе, un сlimat afесtiv рοzitiv - сarе рrοvοaсă buсuriе, еxtaz, din aсеѕt mοtiv fiind сοnѕidеrat un ѕtrеѕ рοzitiv. Nu orice emoţie cu valenţă plăcută constituie eustres, deoarece şi acesta din urmă poate avea efecte periculoase pentru sănătate, dacă se prelungeşte. Oricum, eustresul este activator, motivează persoana să se implice în diferite acţiuni, oferă energie şi elan. (2)

Hans Selye a indicat că agenţii stresori pot fi de mai multe feluri: somatici, fizici şi sociali. Expunerea la unul dintre aceşti stresori declanşează reacţia de alarmă, în care apar fenomene precum creşterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, hipersecreţie de cortizol şi adrenalină. Şocul se poate manifesta şi prin hipotermie, hipotensiune, rigiditate musculară sau, dimpotrivă, prin hipervascularizaţie, scăderea tonusului muscular, senzaţie de leşin. Dacă acţiunea agentului stresor continuă, atunci organismul intră în faza de rezistenţă specifică, cronicizând starea iniţială. Faza a treia, cea a epuizării, include scăderea reactivităţii faţă de stresor, a resurselor de apărare, putând ajunge până la epuizare totală, adică moarte. Modelul propus de Selye accentuează aspectele biologice ale adaptării unui organism la un context care îl provoacă. Stresul psihic a fost definit ca „ο ѕtarе dе tеnѕiunе, înсοrdarе și diѕсοnfοrt dеtеrminată dе agеnţi afесtοgеni сu ѕеmnifiсaţii nеgativе, dе fruѕtrarе ѕau rерrimarе a unοr ѕtări dе mοtivaţiе, dе difiсultatе ѕau imрοѕibilitatеa rеzοlvării unοr рrοblеmе.” (3) Situaţiile care declanşează stresul psihic sunt cele care solicită individul peste capacitatea lui de a face faţă, cele cu semnificaţie importantă pentru el, în care gradul de angajare este foarte mare. Intervine astfel un factor important – evaluarea subiectivă. Ceea ce pentru o persoana este stresant, pentru altcineva poate să nu prezinte nicio tensiune. În general, dacă există o neconcordanţă între aşteptările persoanei şi cerinţele mediului, apare o stare de tensiune care conduce spre stres. Aceste situaţii pot fi: de ameninţare, de frustrare, de conflict, de suprasolicitare sau subsolicitare, presiunea unui grup social, izolarea sau restrângerea libertăţii, persistenţa unor amintiri negative, factori biologici care slăbesc organismul.

Aspectul important în cazul dinamicii stresului este evaluarea cognitivă pe care persoana o face asupra elementelor următoare:

  • situaţia cu care se confruntă – dacă este periculoasă sau ameninţătoare,
  • capacitatea sa de a face faţă – dacă este sau nu în stare să gestioneze situaţia.

Un eveniment stresant nu este nimic altceva decât o tranzacţie între individ şi mediu, din care individul poate ieşi în câştig sau în pierdere, în funcţie de percepţia sa asupra evenimentului şi de resursele personale şi culturale pe care le are la dispoziţie pentru a face faţă situaţiei (4).

Efectele stresului asupra sănătăţii

Supunerea organismului la o stare îndelungată de tensiune şi stres poate avea, după cum a arătat şi Selye în secolul trecut, efecte grave asupra sănătăţii şi integrităţii acestuia. De altfel, există o categorie de „boli de stres”, afecţiuni care se asociază în mod tradiţional cu stresul. Bolile cardiovasculare reprezintă un exemplu în acest sens. Există o asociere între tipul de personalitate A şi riscul de infarct miocardic (5). Tipul A de personalitate include un pattern de comportamente şi activităţi, după cum urmează:

  • principii şi standarde personale ambiţioase, care sunt urmărite cu perseverenţă. La acestea se adaugă nevoia de respect şi validare pentru munca depusă, o atitudine în general competitivă, incapacitatea de a se relaxa sau de a lua o pauză;
  • în relaţiile sociale, apar orientarea asupra propriei persoane, abilităţi de ascultare şi de empatie minime, tendinţa de a întrerupe, de a da lecţii, atitudine ostilă sau agresivă dacă nu sunt ascultaţi;
  • tensiune corporală evidentă în grimase, mişcări, gesturi (cum ar fi scrâşnirea dinţilor, strânsul pumnilor, mişcări ritmice ale degetelor sau picioarelor)
  • tendinţa de a se grăbi în orice acţiune, fie că e vorba de o conversaţie, fie că este rutina zilnică. Astfel că aceste persoane nu îşi dau timp nici pentru mese, nici pentru odihnă, sunt adesea iritate de viteza de reacţie a celorlalţi, au mai multe activităţi în acelaşi timp, sentimentul că sunt presate de timp şi imposibilitatea de a renunţa sau de a delega. (6)


Tipul A de personalitate este vulnerabil faţă de bolile coronariene din cauza acestui pattern comportamental care amplifică impactul stresorilor asupra organismului. În plus, aceste persoane tind să aibă un stil de viaţă nesănătos, iar alimentaţia haotică, lipsa de odihnă şi pattern-ul de activitate au influenţa lor. Legătura dintre aceşti factori şi boala de inimă nu este însă cauzală, ci de influenţă cumulată, deci nu se poate spune că stresul sau tipul de personalitate cauzează infarct miocardic, ci că aceşti factori, împreună cu alţii, creează o vulnerabilitate sau un risc.

Bolile coronariene au ca factori de risc majori hipercolesterolemia, hipertensiunea şi fumatul. Aceştia mediază relaţia dintre boală şi stres, deoarece:

  • Stresul influenţează nivelul colesterolului în sensul de creştere;
  • Distresul emoţional este un factor în etiologia hipertensiunii şi
  • Apelarea la nicotină are loc de multe ori pentru efectul calmant al său sau al rutinei de a fuma. (7)


Alte afecţiuni asociate cu stresul psihic sunt:

  • dureri musculare, cefalee, tensiune lombară. Un caz special este cel al migrenei, deoarece s-a constatat o corelaţie între vulnerabilitatea faţă de migrene şi anumite trăsături de personalitate, cum ar fi inflexibilitatea, intoleranţa, incapacitatea de delega, perfecţionismul, trăsături care pot genera tensiune psihică şi stres emoţional (8)
  • afecţiuni gastro-intestinale, cum ar fi arsurile, greaţa; aici ar trebui menţionat faptul că mult timp s-a considerat că ulcerul este cauzat de stres, însă adevărata cauză a gastritelor şi ulcerului se dovedeşte a fi, în cele mai multe cazuri, infecţia cu Helicobacter pylori.
  • insomnii
  • crize astmatice la persoanele care suferă de această boală sau sunt vulnerabile (9)
  • sindromul de stres posttraumatic sau tulburarea de stres posttraumatic, afecţiune psihică caracterizată de o serie de simptome psihologice şi fiziologice declanşate de un eveniment traumatic şi retrăirea acestora când persoana este expusă stimulilor asociaţi evenimentului respectiv. Tulburarea acută de stres survine chiar în urma evenimentului traumatic.
  • tulburările depresive şi anxioase pot fi şi ele asociate cu un eveniment stresant din viaţa persoanei, la fel şi tulburările de alimentaţie şi abuzul de substanţe. (10)
  • în cazul persoanelor cu diabet, expunerea la stresori poate modifica nevoile de insulină sau poate declanşa episoade de noncomplianţă (11)
  • relaţia dintre stres şi tulburările psihiatrice de tipul psihozelor este vagă, constatându-se însă că înainte de declanşarea unui episod psihotic există în general o acumulare de evenimente stresante în viaţa persoanei.
  • în experimentele de laborator, s-a constatat că expunerea la stres are ca efect creşterea tumorilor canceroase, dar în cazul oamenilor, relaţia dintre sistemul imunitar, condiţiile de viaţă, răspunsul la tratament şi cancer este mai complexă, prin urmare nu se poate preciza dacă stresul influenţează decisiv vulnerabilitatea faţă de cancer sau desfăşurarea bolii. (12)


Legătura dintre stres şi boală constă în efectul cumulativ, cronic al stresorilor de zi cu zi. Aceştia se mai numesc şi micro-stresori şi cuprind conflicte în familie, blocajele în trafic, zgomotul, problemele financiare, suprasolicitarea la muncă. Efectul frustrării şi agresivităţii declanşate de aceşti stresori se proiectează asupra hipotalamusului şi devine cumulativ atunci când nu găsim modalităţi de eliberare a stărilor negative. Pe termen lung, această stare de alertă a organismului afectează sistemul imunitar. (13)

Reducerea stresului

Efectele negative ale stresului pot fi prevenite în primul rând prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase. Acestea cuprind:

  • practicarea unei activităţi fizice în fiecare zi. Sportul eliberează corpul şi mintea de tensiune, are efecte benefice în ceea ce priveşte starea generală de sănătate şi stimulează secreţia de endorfine. Atât timp cât activitatea fizică produce plăcere şi nu reprezintă o obligaţie autoimpusă, efectul său de reducere a tensiunii şi stresului este maxim.
  • un număr optim de ore de somn pentru a ne simţi odihniţi. Somnul insuficient, împreună cu excesul de psihostimulente, cum sunt cafeaua şi energizantele, accentuează simptomele stresului. Activitatea fizică regulată de obicei reglează pattern-ul de somn.  
  • organizarea timpului. Utilizarea unui calendar sau împărţirea sarcinilor importante în unele mai mici (abordarea pas cu pas a problemelor) sunt tehnici utile pentru a evita amânările sau senzaţia de urgenţă, depăşirea termenelor pentru acţiuni etc. (14)
  • o dietă echilibrată. Excesul de alcool, cafeină, nicotină şi zahăr alb produce dezechilibre în nivelul de energie de-a lungul zilei, astfel ne simţim epuizaţi, încordaţi şi obosiţi fără a înţelege motivele acestor stări.  
  • descărcare emoţională: vorbind cu cei apropiaţi despre ceea ce ne preocupă, putem găsi sprijin emoţional şi soluţii concrete la problemele şi provocările pe care le întâmpinăm. Cei din jur pot oferi informaţii utile, strategii de rezolvare de probleme, asigurări că am procedat corect, valorizarea noastră şi a resurselor pe care le avem (15).

 

Pe lângă odihna suficientă şi activitatea fizică, tehnicile de relaxare musculară progresivă, exerciţiile de respiraţie şi combinarea acestora în activităţi precum yoga sau tai chi pot aduce beneficii. Relaxarea musculară progresivă implică acordarea de atenţie (ghidată) muşchilor şi relaxarea acestora, iar exerciţiile de respiraţie ne învaţă să ne concentrăm asupra funcţiei respiratorii, deoarece de multe ori, într-o situaţie stresantă, respiraţia este superficială, grăbită, poate apărea senzaţia de sufocare. Învăţând să respirăm profund, putem controla aceste momente în loc de a fi dominaţi de ele. La acestea, se poate adăuga meditaţia, ca tehnică de a fi în acord cu noi înşine, prezenţi, dar eliberaţi emoţional de ceea ce ne înconjoară. Meditaţia presupune acordarea de timp propriei persoane, detaşarea de probleme, urgenţe şi presiune. (16)

 

Unele schimbări de mediu pot îmbunătăţi starea psihică, reducând stresul environmental (17).  Acestea se referă la confortul oferit de mobilier, de nivelul de iluminare şi de zgomot. A petrece câteva ore într-o cameră neîncălzită sau prea încălzită, neaerisită, în condiţii de zgomot puternic sau sub lumină orbitoare are un impact asupra confortului fizic şi psihic al persoanei. Poluarea contemporană are impactul ei asupra oricui: un nivel ridicat de zgomot, aglomeraţia, aerul încărcat, lumina artificială în timpul zilei etc. contribuie la starea de tensiune, urgenţă, anxietate asociate cu stresul psihic. Dacă acesta nu pot fi evitate, se recomandă ca măcar spaţiul personal să fie unul confortabil, aerist corespunzător, cu elemente care induc o stare de relaxare.

 

Implicarea într-un hobby sau în activităţi plăcute, relaxante are de asemenea efecte antistresante. De obicei, aceste mici schimbări în stilul de viaţă sunt suficiente pentru a modifica în bine starea psihică. Dacă însă simptomele stresului persistă sau se asociază cu oboseala cronică, cu simptome ale depresiei sau anxietăţii, este necesară asistenţă medicală şi psihologică.


Data actualizare: 03-03-2014 | creare: 03-03-2014 | Vizite: 3236
Bibliografie
1. Definitia pentru distress, http://www.merriam-webster.com/dictionary/distress
2. Hans Selye - Înţelepciunea stressului, editura Coresi, 1991
3. Mihai Golu - Dicţionar de psihologie socială, editura Enciclopedică, 1981
4. Transactional Model of Stress and Coping - Modelul tranzactional al stresului si coping-ulu, http://www.utwente.nl/cw/theorieenoverzicht/Theory%20Clusters/Health%20Communication/transactional_model_of_stress_and_coping/
5, 6. Stress and Heart Disease - Stresul si bolile de inima, http://www.stress.org/stress-and-heart-disease/
7, 8, 9, 10, 11, 12. Life Events, Stress and Illness, Mohd, RS - Evenimente din viata, stresul si boala, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3341916/
13. Stress-related Illness - Boli de stres, http://www.humanillnesses.com/original/Se-Sy/Stress-Related-Illness.html
14. Fight Stress with Healthy Habits - Invinge stresul cu obiceiuri sănătoase, http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/StressManagement/FightStressWithHealthyHabits/Fight-Stress-with-Healthy-Habits_UCM_307992_Article.jsp
15. Managing Your Support Networks - Gestionarea reţelelor de sprijin, http://www.mindtools.com/stress/Defenses/SupportNetworks.htm
16. Stress Management: Doing Meditation - Gestionarea stresului: Meditaţia, http://www.webmd.com/balance/stress-management/stress-management-doing-meditation#uz2241
17. Environmental Stress - Stresul environmental (de mediu), http://www.mindtools.com/stress/Defenses/EnvironmentalStress.htm

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • În ce mod ajută stresul memoria
  • Stresul din timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului (studiu)
  • Stresul la locul de muncă
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK