Stresul la locul de muncă

Autor:

Stresul la locul de muncă

Mulți dintre noi se confruntă zi de zi cu ceea ce a devenit „boala secolului”. O sursă considerabilă de stres este chiar locul de muncă, având în vedere că 1 din 4 angajați europeni este afectat de stresul ocupațional.

Când vorbim de stres profesional?

Cerințele și presiunile ridicate ale locului de muncă sunt foarte frecvente în contextul economic de astăzi. Le resimțim chiar și atunci când suntem pasionați de ceea ce facem. Dar este important să facem distincția între provocările pe care ni le oferă un post (care ne susțin motivația de a învăța, de a lucra și de a ne îmbunătăți) și presiunea excesivă și copleșitoare, pe care nu o putem gestiona și care în timp duce la apariția stresului.

Stresul profesional este, conform Organizației Mondiale a Sănătății, reacția persoanei la presiunile și solicitările locului de muncă ce nu se potrivesc cu abilitățile și cunoștințele sale. (1)

Primele semnale de avertizare ale stresului profesional:

 

  • vă simțiți copleșiți de munca pe care o desfășurați;
  • vă pierdeți încrederea în ceea ce puteți realiza;
  • deveniți iritabili, retrași, apatici, deprimați;
  • ca efect, productivitatea și eficiența au de suferit, ceea ce creează un soi de cerc vicios, pentru că acestea fac activitatea să vi se pară și mai puțin motivantă.


Când stresul pe care îl resimțiți vă scade performanța în muncă, vă afectează viața personală (stresul ocupațional nu dispare când plecați de la serviciu) și are efecte negative asupra sănătății, atunci este cazul să luați măsuri. (2), (3)

Ce ne stresează la locul de muncă?

O serie de factori și cauze pot contribui la apariția stresului profesional. Multe dintre acestea pot fi prezente în cadrul unui post, fără însă a provoca stresul. Dar când acești stimuli se suprapun, continuă pe termen lung sau au un impact extrem de puternic, riscul de stres profesional poate crește.

 

Iată care sunt factorii de risc ce pot favoriza apariția stresului profesional:


Factori care țin de contextul muncii

Cultura organizațională

Comunicare deficitară în companie, nivel scăzut al sprijinului acordat angajaților pentru rezolvarea problemelor și dezvoltarea personală, lipsa unor obiective organizaționale.

Rolul în companie

Angajații nu își cunosc rolul și responsabilitățile cu certitudine.

Dezvoltarea carierei

Stagnare din punct de vedere profesional, lipsa oportunităților de avansare, salariu mic, insecuritatea locului de muncă, valoarea socială scăzută a muncii desfășurate, supra- sau subcalificarea pentru postul respectiv, absența unor sisteme de evaluare a performanței.

Luarea deciziilor/control

Lipsa de control asupra activității, fără participare la luarea deciziilor.

Relațiile interpersonale la serviciu

Izolare fizică/socială, relații deficitare cu superiorii, conflicte interpersonale, lipsa suportului din partea colegilor/superiorilor, agresivitate, hărțuire.

Relația dintre locul de muncă și casă

Sarcini conflictuale acasă și la serviciu, suport scăzut din partea familiei privind problemele de la serviciu și invers

Factori care țin de conținutul muncii

Mediul de lucru și echipamente

Probleme care țin de siguranța, disponibilitatea, mentenanța echipamentelor și facilităților de lucru.

Sarcinile de lucru

Lipsa de varietate a sarcinilor de lucru (monotomie), activități fragmentate sau fără sens, imposibilitatea utilizării la maximum a abilităților, sub-stimulare.

Încărcarea cu sarcini și ritmul de lucru

Program supra- sau subîncărcat (prea multe sau prea puține activități de realizat), ritm mult prea alert de lucru, presiunea timpului foarte mare, lipsa de control asupra stabilirii metodelor de lucru, ritmului, proceselor etc.

Programul de lucru

Lucrul în schimburi gestionat defectuos, program strict ori inflexibil, prea multe ore suplimentare.


Sursa: Health and Safety Authority și OMS (1), (4)

Atenție! Este impropriu spus că locul de muncă în sine reprezintă cauza stresului profesional. Nepotrivirea dintre personalitatea unui angajat și locul său de muncă este de fapt sursa stresului.

Suntem diferiți și reacționăm la fel de diferit într-o situație dată. De exemplu, respectarea unor termene limită foarte strânse poate fi un factor de stres pentru un angajat, în timp ce pe altul acest stimul îl va motiva să fie mai eficient. O persoană poate fi copleșită de faptul că trebuie să rezolve mai multe probleme simultan, dar o alta se va simți în largul său cu ideea de multitasking.

Stresul profesional este un fenomen foarte personalizat, iar gradul său de severitate depinde deopotrivă de cât de mari sunt presiunile asupra angajatului, de sentimentul de control și libertatea de decizie pe care acesta le are pentru a le face față. (5)

 

Care sunt efectele stresului profesional?

Efectele stresului ocupațional se resimt diferit de la o persoană la alta, în funcție de mai multe variabile: personalitate, vârstă, gen, starea emoțională, istoric familial etc.

Totodată, sprijinul oferit de cei din jur poate reduce impactul stresului, în timp ce suprapunerea stresului profesional cu alte situații presante pot agrava efectele stresului.

De multe ori cei din jurul persoanei afectate de stres observă înaintea ei o schimbare în comportament. Ce se întâmplă mai exact?

În primă fază, stresul se manifestă prin emoții și stări de spirit negative: furie, anxietate, iritabilitate. Nici efectele asupra stării de sănătate nu întârzie să apară: tulburări ale somnului, dureri de cap, dureri de stomac, dificultăți de concentrare.    

Stresul constant care nu dispare, ci se accentuează, poate duce în timp la apariția unor tulburări serioase de sănătate:
  • boli cardiovasculare - studiile au indicat un risc mai mare de apariție a acestor afecțiuni la angajații care au un loc de muncă foarte solicitant din punct de vedere psihologic;
  • afecțiuni musculo-scheletice - cercetările realizate în mediul organizațional au concluzionat că stresul profesional crește riscul unor afecțiuni ale spatelui și ale extremităților musculo-scheletice;
  • tulburări psihologice - depresia și sindromul burnout (oboseala cronică) sunt favorizate de stresul legat de muncă. (6)

Performanța este de asemenea afectată de stresul profesional, iar o companie în care angajații sunt stresați va resimți și ea efecte negative: creșterea absenteismului, a întârzierilor la serviciu, a dorinței angajaților de a părăsi firma și nu în ultimul rând, fluctuații de personal. Iată deci că stresul profesional afectează deopotrivă angajații și compania în care lucrează. (4), (6)

Cum putem preveni și combate stresul profesional ca angajați?

Studiile realizate în mediul organizațional au indicat faptul că angajații au un risc mai mic de a se confrunta cu stresul profesional atunci când:
  • abilitățile și cunoștințele lor se potrivesc cerințelor postului, putând face față astfel mai eficient presiunii;
  • au control și putere de decizie asupra sarcinilor de lucru și a modului în care le realizează;
  • primesc sprijin din partea colegilor și a superiorilor;
  • au posibilitatea de a contribui la luarea deciziilor privind locul lor de muncă. (1)

În general nu putem schimba foarte mult condițiile de lucru, însă putem modifica reacțiile noastre la factorii și situațiile care ne provoacă stresul.

Iată câteva idei în acest sens:
  • Dacă nepotrivirea dintre abilitățile unui angajat și activitatea lui stă la baza apariției stresului ocupațional, înseamnă că încă de la nivelul de pre-angajare puteți interveni. Este foarte important ca înainte de a aplica pentru un post, să citiți cu atenție descrierea activităților și responsabilităților și ulterior să le lămuriți în cadrul interviului. Chiar dacă veți reuși să treceți de un interviu de angajare fără să fiți suficient de potrivit pentru acel post (fiind sub- sau supracalificat), sinceritatea cu voi înșivă vă poate scuti de posibilele sentimente de frustrare ulterioare.
  • Când vă confruntați cu stresul profesional este importantă identificarea factorilor stresori: Este încărcarea prea mare cu sarcini? Superiorii/colegii au un comportament agresiv și creează o atmosferă de lucru ostilă? Eforturile de a vă face treaba cât mai bine nu sunt apreciate și nu vi s-a mărit până acum salariul? Simțiți că nu aveți nicio putere de decizie asupra activității pe care o realizați? Și lista poate continua, acestea sunt doar câteva exemple. (4)
  • Dacă este posibil și considerați că situația nu va fi mai mult îngreunată, discutați cu superiorul dvs. despre dificultățile pe care le întâmpinați, încercând să veniți și cu propuneri de rezolvare/îmbunătățire. Într-o companie sănătoasă, managerul este direct interesat de reducerea stresului angajaților săi. (3)
  • Dacă sursa stresului ține de organizarea defectuoasă a sarcinilor și a programului de lucru, puteți lucra la modul în care să le gestionați, stabilind prioritățile, făcând planuri de acțiune, delegând unele activități (dacă e posibil) sau cerând sprijinul colegilor. (2)
  • De multe ori grijile și stresul de la serviciu ne însoțesc și acasă. Este posibil să fiți tentați să vă îndreptați frustrarea și supărarea către cei apropiați. O metodă mai eficientă este să discutați cu calm cu ei despre problemele de la serviciu care vă tulbură și să le cereți sprijinul (de exemplu, sugestii despre cum să gestionați situația sau pur și simplu o opinie despre cum se văd lucrurile din exterior). 
  • Nu vă neglijați sănătatea. Încercați să dormiți suficient și să vă alimentați corespunzător. Consumul de alcool și fumatul în exces nu vă ajută să fiți mai puțin stresați, dar pe termen lung vă vor afecta cu siguranță sănătatea. (7)
  • Stabiliți limite clare între timpul petrecut la lucru și timpul liber. Evitați, de exemplu, să vă verificați emailurile de acasă sau să răspundeți la telefon după încheierea programului de lucru sau în concediu. În acest mod puteți limita presiunea din partea serviciului, bucurându-vă mai mult de timpul extra. (3)
  • În ultimă instanță, dacă eforturile depuse pentru a face față stresului nu ajung la un rezultat, este indicat să luați în calcul schimbarea locului de muncă. Pe de altă parte, nu e necesar să parcurgeți toți acești pași pentru a lua această decizie.

Stresul profesional în cifre

  • Aproximativ 1 din 4 angajați se confruntă cu stresul legat de muncă în Europa.
  • Stresul profesional este o cauză semnificativă a absenteismului de la locul de muncă (considerat reponsabil pentru 50%-60% din cazuri).
  • Stresul se află pe locul 2 în clasamentul problemelor de sănătate profesionale, la nivelul Uniunii Europene fiind afectați 22% dintre angajați.
  • Un sondaj Eurobarometru publicat în 2014 a arătat că pe primele locuri în U.E. în ceea ce privește satisfacția angajaților față de condițiile de muncă se află Danemarca, Austria și Belgia (cu peste 90 de procente). În România, nivelul de satisfacție este de doar 32%.

Sursa: Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă și Comisia Europeană (8), (9)

Data actualizare: 30-05-2018 | creare: 03-07-2015 | Vizite: 3560
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • În ce mod ajută stresul memoria
  • Stresul din timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului (studiu)
  • Cum se reactivează virusul herpetic în condiții de stres
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK