STUDIU: Longevitatea și paradoxul obezității

Potrivit cercetătorilor din cadrul Northwestern University Medical, „paradoxul obezității” – în acest caz, speranța de viață mai crescută în rândul bărbaților cu suprapondere sau obezitate diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare – s-ar datora diagnosticării precoce a bolilor cronice și nu implică efecte protective cardiovasculare ale surplusului ponderal, ci dimpotrivă, doar riscuri.

Rezultatele studiului au fost publicate în JAMA Cardiology.

Potrivit interpretării statistice a datelor de la 190 672 participanți din 10 cohorte ce au însumat în total 3.2 milioane ani de monitorizare, bărbații cu greutate normală, respectiv cei cu suprapondere nu au prezentat diferențe în ceea ce privește longevitatea. În schimb, persoanele cu suprapondere au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare și implicit, de a trăi mai mulți ani cu aceste boli, co-morbiditățile și infirmitățile carcateristice.

„Trăiești mai mult și mai sănătos cu o greutate corporală în limite normale”

Importanța unei greutăți sănătoase pentru protecția împotriva maladiilor cardiovasculare și a cancerului a avut de suferit din cauza „paradoxului obezității”, în ciuda certitudinilor în ceea ce privește riscurile cardiovasculare și non-cardiovasculare asociate obezității.


Află mai multe despre „Paradoxul obezității” în rândul persoanelor diagnosticate cu cancer colorectal. 

În cadrul studiului clasificarea indicelui de masă corporală s-a realizat astfel:

• normopondere: 18.5 – 24.9 kg/m2
• suprapondere: 25 – 29.9 kg/m2
• obezitate: 30 – 39.9 kg/m2
• obezitate morbidă: > 40 g/m2

Ulterior, supraponderea sau obezitatea au fost asociate cu longevitatea și riscul cardio-/cerebrovascular după cum urmează:

• șansele de a suferi un atac vascular cerebral, atac de cord, insuficiență cardiacă sau moarte subită din cauza cardiovasculare la bărbații cu vârste între 40-59 ani și suprapondere au fost cu 21% mai mari comparativ cu bărbații normoponderali; respectiv cu 32% mai mari la femeile cu suprapondere între 40-59 ani.
• șansele de a suferi un atac vascular cerebral, atac de cord, insuficiență cardiacă sau moarte subită din cauza cardiovasculare la bărbații cu vârste între 40-59 ani și obezitate au fost cu 67% mai mari comparativ cu bărbații normoponderali; respectiv cu 85% mai mari la femeile cu suprapondere între 40-59 ani.
• femeile normoponderale între 40-59 ani au trăit cu 1.4 ani mai mult comparativ cu participantele supraponderale, cu 3.5 ani mai mult raportat la speranța de viață a femeilor cu obezitate, respectiv cu 6 ani mai mult în comparație cu participantele care prezentau obezitate morbidă.
• bărbații normoponderali între 40-59 ani au trăit 1.9 ani mai mult comparativ cu participanții obezi și cu 6 ani mai mult raportat la speranța de viață a bărbaților cu obezitate extremă.
• bărbații cu suprapondere și cei normoponderali nu au prezentat diferențe cu privire la speranța de viață.

La începutul studiului participanții nu prezentau afecțiuni cardiovasculare. De-a lungul perioadei de monitorizare s-au înregistrat însă 13 457 evenimente cardiovasculare:

• 7136 cazuri de infract miocardic fatal și non-fatal
• 3733 cazuri de accident vascular cerebral fatal și non-fatal
• 4614 cazuri de insuficiență cardiacă congestivă.

Autorii precizează că longevitatea nu este singurul obiectiv al medicinei moderne, ci îmbunătățirea calității vieții printr-o prevenție eficientă a afecțiunilor cronice, ce presupune inclusiv monitorizarea statusului ponderal în vederea menținerii sau obținerii unei greutăți ideale, situate în limitele de normalitate.


Află mai multe informații despre calitatea vieții din articol.

Sursa: Psych Central