Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral

Supuratiile palpebrale reprezinta alte tipuri de infectii acute, care pot aparea la nivelul pleoapelor – manifestarile clinice sunt similare cu situatiile in care supuratiile au alta localizare decat cea oculara. In majoritatea cazurilor, aceste infectii sunt produse de infectia cu stafilococul auriu hemolitic; oricare solutie de continuitate aparuta la nivel palpebral, favorizeaza inocularea acestui patogen.

Flegmonul palpebral

Flegmonul pleoapei reprezinta o supuratie difuza – inflamatie acuta a tesutului celular, in absenta necrozei; flegmonul nu are tendinta la limitare (infectia difuzeaza) ; infectia se dezvolta de obicei la nivelul tesutului celular subcutanat sau la nivelul interstitiilor conjunctive. In cele mai multe cazuri, flegmonul este produs de infectia cu streptococ, si mult mai rar de infectia cu stafilococ sau anaerobi.

Raspandirea regionala a infectie se datoreaza implicit virulentei crescute a patogenilor implicati in aparitia ei. Starea generala a pacientului este afectata, pacientul prezinta febra ridicata si frison. Intr-o prima faza, la locul de inocularea al microbilor, apare edemul inflamator (plaga minima, escoriatie, intepatura) – de asemenea, la debut, se constata prezenta limfangitei lezionale si a adenopatiei regionale. Daca procesul inflamator este localizat difuz, superficial se observa prezenta unei impastari difuze a tegumentelor, care la apasare devine dureroasa.

Dupa cateva zile de la inoculare, semne locale inflamatorii se accentueaza, iar in plaga se constata formarea puroiului si aparitia proceselor de necroza tisulara; de asemenea, durerile locale se accentueaza; pacinetul prezinta in continuare febra ridicata, frison, tulburari digestive, anorexie, iritabilitate nervoasa – starea generala a pacientului este vizibil afectata; daca nu se intervine in acest moment, viata pacientului este in pericol.

Dupa aproximativ o saptamana de evolutie, flegmonul dezvolta procese de necroza locala; procesul necrozant disloca formatiunile anatomice regionale, si contribuie la aparitia unor grave complicatii – hemoragii (datorita lezarii vaselor regionale), necroza a tendoanelor musculare, sau chiar la patrunderea procesului septic in interiorul anumitor articulatii. Starea generala a pacientului se mentine in continuare grava, insa simptomatologia diminua in intensitate. Daca pana acum nu s-a intervenit chirurgical pentru drenajul colectiei purulente, pielea supraiacenta focarului inflamator se decoleaza, si se sfaceleaza, lasand puroiul de culoare verde sa se scurga impreuna cu multiple fragmente din tesutul necrozat.

In utlima faza de evolutie, flegmonul se poate vindeca, insa vor ramane in urma cicatrici vicioase si chiar sechele functionale.

Atunci cand flegmonul se localizeaza la nivel palpebral, pleoapele sunt vizibil edematiate si congestionate, iar tegumentul lor este cald si capata un aspect lucios. Datorita accentuarii progresive a edemului, fanta palpebrala nu mai poate fi deschisa (pacientul nu mai poate deschide ochii) . Infectia se poate extinde cu usurinta la nivelul intregii orbite, conducand astfel la aparitia flegmonului orbitopalpebral.

Abcesul palpebral

Abcesul reprezinta o infectie acuta, care se poate localiza inclusiv la nivel palpebral – este o colectie purulenta bine delimitata, care se formeaza ca urmare a distructiilor tisulare generate de anumiti microbi sau paraziti. In cele mai multe situatii, abcesele sunt provocate de infectia cu stafilococ sau streptococ – insa oricare alt agent piogen poate conduce la aparitia unor astfel de colectii purulente. Abcesul mai este cunoscut si sub denumirea de, , flegmon circumscris. Simptomatologia abceselor depinde in mare parte de localizarea acestora; atunci cand procesul inflamator are o localizare superficiala (tesutul celular subcutanat), abcesul poate fi diagnosticat cu usurinta. Pacientul acuza durere locala si impotenta functionala; cu cat regiunea palpebrala este mai solicitata, cu atat mai intensa este senzatia dureroasa.

Pacientul poate prezenta febra usoara;
local, poate fi identificata leziunea prin intermediul careia s-a produs inocularea patogenilor, leziune ce va fi inconjurata de o discreta zona edematiata. Dupa aproximativ doua zile, semnele locale se modifica – edemul periferic se accentueaza, iar centrul leziunii devine rosiatic; pacientul resimte o senzatie de tensiune pulsatia – in timp ce durerea diminua in intensitate. Daca se palpeaza leziunea, se constata prezenta semnului de fluctuenta – acest semn confirma colectarea locala a puroiului.

Fluctuenta este un semn caracteristic pentru oricare colectie lichidiana. Dupa formarea puroiului, curba termica a pacientului respectiv prezinta un caracter oscilant; in sangele periferic, se constata cresterea numarului de leucocite – sugestiva pentru existenta unui proces inflamator in organism. De obicei, in momentul in care colectia purulenta este diagnosticata, se procedeaza si la evacuarea acesteia. Daca colectia purulenta nu este evacuata chirurgical, abcesul poate fistuliza spontan – fistulizarea se realizeaza prin intermediul unor orificii de mici dimensiuni, care nu sunt suficiente pentru drenajul intregii cantitati de puroi; acesta este si motivul pentru care, in lipsa interventiilor chirurgicale, abcesul se cronicizeaza. Daca puroiul este corect evacuat prin drenaj chirurgical, dupa cateva zile leziunea se cicatrizeaza favorabil.

Abcesul palpebral este stadiul evolutiv care urmeaza dupa flegmon; asa cum am mai amintit, pleoapele sunt tumefiate si foarte congestionate; la palparea pleoapelor poate fi pus in evidenta semnul fluctuentei; abcesul palpebral poate fistuliza spontan, ca oricare alt abces.

Tratament

Supuratiile palpebrale vor fi tratate cu chimioterapice (antibiotice) administrate pe cale sistemica: penicilina, ampicilina sau oxacilina; dozele de antibiotic se adapteaza functie de gravitatea infectiei. Daca infectia nu este inca localizata, atunci se recomanda aplicarea de comprese imbibate cu solutii antiseptice (rivanol) . In momentul in care apare fluctuenta (semn de localizare a colectiei purulente) se procedeaza la incizarea, evacuarea si drenajul colectiei purulente.

Data actualizare: 08-01-2013 | creare: 29-04-2010 | Vizite: 8905
Bibliografie
P. Cernea – Tratat de oftalmologie, Ed. Medicala 2002, pag. 171-217
D. Chiselita – Oftalmologie generala, Ed. Stef, 2008, pag. 63-70
V. Papilian – Anatomia omului, Vol.II, Ed. All, 2008
Guyton – Fiziologie umana si mecanismele bolii, Ed.Amaltea, 1997
V. Rusu – Dictionar Medical, Ed. Medicala 2001
Jack J. Kanski – Clynical Ophtalmology, Ed. Butterworth Heinemann – 2009
Basic and Clinical Science Course, Ed.: American Academy of Ophtalmology, 2009
Clinical Diagnosis in Ophthalmology, Autor: Jack J. Kanski, Ed. Mosby 2006

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Blefaroplastia pentru barbati
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK