Tabes dorsal

Sifilisul este o boală cu transmitere preponderent sexuală care are ca etiologie bacteria Treponema pallidum. Transmiterea se poate face prin orice soluţie de continuitate (salivă, sânge, lichid seminal, etc.). De asemenea, transmiterea se poate face şi de la mamă la făt, determinând sifilisul congenital care este asociat cu o serie de malformaţii.

Sifilisul sau luesul este o bală frecventă, conform Centrului de Control şi Prevenire al bolilor (Centers for Disease Control and Prevention) în anul 2014 au fost înregistrate aproximativ 20.000 de cazuri noi.

Evoluţia bolii este în trei stadii:

  • sifilisul primar care apare la aproximativ 20 de zile de la un contact cu o persoană infectată şi care se exprimă printr-o leziune cutanată denumită şancru care apare la locul contactului şi care este autoliminantă
  • sifilistul secundar care se manifestă după aproximativ 4-10 săptămâni de la inoculare şi care poate îmbrăca multiple forme: febră, hepatită, boală renală, manifestări cutaneo-mucoase, cefalee, uveită, keratită, etc.
  • sifilisul terţiar care apare la aproximatix 3-15 ani de la infecţia primară şi care se poate contura sub trei forme cu evoluţie diferiră: neurosifilisul, sifilisul gomatos şi sifilisul cardiovascular. (1)


Neurosifilisul este caracterizat de o afectare sifilitică al sistemului nervos. Tabesul dorsal reprezintă o componentă a neurosifilisului, mai exact o afectare degenerativă lent progresivă a neuronilor din coranele posterioare ale măduvei spinării. Această formă a devenit mult mai rară după descoperirea penicilininei, deoarecere tratamentul bolii de bază împiedică evoluţia către aceste stadii avansate. Tabesul dorsal apare de obicei după 20-30 de ani de la momentul iniţial al infecţiei.

Semne și simptome

Simptomatologia tabesului dorsal poate include:

  • parestezii şi paralizii de membre
  • probleme de deplasare, lipsa coordonării (ataxia)
  • abolirea reflexelor periferice
  • pierderea sensibilităţii vibratorii
  • afectare articulară, cel mai frecvent la nivelul genunchilor (disatrie)
  • slăbiciune musculară
  • afectarea vederii- atrofia oculară poate să apară la aproximativ 20% dintre pacienţi
  • disfuncţii sexuale (impotenţă)
  • incontinenţă urinară
  • crize spontane dureroase de origine incertă care pot fi determinate de expunerea la frig, stres, sau pot să nu aibă o cauză identificabilă (pot avea afectare abdominală şi, în lipsa unui diagnostic corect, pot ajunge şi la o investigaţie chirurgicală în căutarea unei etiologii)
  • afectări psihiatrice, demenţă (3)


Diagnostic

Examenul clinic trebuie să includă un examen fizic complet, axat ulterior pe sistemul nervos, completat de o anamneză foarte atentă care să identifice momentul infecţiei şi mai ales existenţa bolii. Este foarte important să fie luată în discuţie o coinfecţie HIV, cât şi aderenţa la tratament.

Examenul pupilelor este, de asemenea, foarte important. Afectarea oculară în cadrul sifilisului este în 90% din cazuri bilaterală. În tabes dorsal apar pupilele Argyll Robertson (denumite şi pupilele prostituatelor) caracterizate de prezenţa acomodării la aproape pentru obiecte, dar lipsa acomodării la lumină. Pupilele sunt miotice iar această particularitate faţă de lumină este relativ specifică pentru sifilis deşi, mai rar, pot fi întâlnite şi în retinopatia diabetică în stadiile avansate.

Examenul paraclinic este un examen imagistic în primul rând care să ţintească coloana vertebrală şi capul: computer tomograf şi rezonanţă magnetică nucleară, care pot identifica imagini sugestive.

Spirochetele nu pot fi izolate de la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei spinării. Izolarea germenului şi dovedirea existenţei infecţiei bacteriologic este esenţială pentru diagnostic. Complicaţiile cele mai frecvente pentru tabes dorsal sunt paraliziile, demenţa şi cecitatea (orbirea). (2)

Tratament

Tratamentul pentru tabes dorsal este unul de tip antibiotic în primul rând. Suplimentar se pot adăuga medicamente adjuvante care să ajute în ameliorarea simptomatologiei, nu în tratamentul bolii de bază. Odată cu instalarea tratamentului antibiotic, leziunile nervoase deja produse nu sunt reversibile dar se poate încetini sau chiar opri evoluţia bolii. Tratamentul antibiotic este cu penicilină G administrată injectabil intravenos. Dacă pacientul este alergic la penicilină, se va iniţia o desensibilizare prin administrarea de doze progresive. În cazul afectării nervoase periferice se recomandă kinetoterapie. Tratamentul durerii se face cu antialgice uzuale de tipul aspirinei sau algocalminului. Dacă boala este evoluată se pot prescrie şi opioide de tip morfină sau chiar şi antiepileptice, în funcţie de gradul de afectare şi de manifestări.


Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.