Taiji Quan (sau Tai chi)

Tai chi (sau tai chi chuan) este o metodă de origine chinezească, bazată pe principiul energiei vitale Qi care circulă în întregul organism și care constă în efectuarea unor mișcări neîntrerupte și circulare asupra corpului, executate încet și cu precizie, într-o ordine bine stabilită, cu scopul menținerii unei bune stări de sănătate. La aceste exerciții se adaugă și respirația corectă și postura adecvată a corpului.

Cum funcționează metoda tai chi?

În traducere „tai chi” înseamnă cultivarea energiei și reprezintă unul dintre stilurile de arte marțiale din China. Utilizată inițial ca metodă de apărare, de-a lungul timpului această practică a căpătat și alte întrebuințări, precum cel de promovare a sănătății sau de reducere a stresului. Tehnica tai chi este în general considerată a fi o formă de „meditație în mișcare”. (1)

Originară din Asia, această practică nu este la fel de populară precum yoga, dar a început să fie destul de cunoscută în ultimul timp și în cultura vestică, fiind utilizată nu doar pentru relaxare, echilibru sau îmbunătățirea coordonării fizice, ci și pentru tratamentul unor tulburări și condiții care afectează sistemul muscular și osos și nu numai. Mecanismul de funcționare al acestui sistem presupune manipularea forței Qi prin exerciții fizice, respirație și voință, toate acestea optimizând trecerea energiei Qi prin corpul nostru. Rezultatul ar consta în restabilirea echilibrului, găsirea armoniei și a conexiunii între minte și trup. (2)

Există mai multe variații ale tehnicii tai chi: yang, chen și wu, diferențele constând în viteza mișcărilor, în postura corporală, dar și în obiectivul tehnicii (menținerea sănătății sau deprinderea abilităților de arte marțiale). Există însă și posibilitatea combinării acestora. (3)

În general mișcările specifice tai chi se realizează suficient de încet. Ritmul foarte lent de execuție permite perceperea curentului energetic și observarea eventualelor blocaje energetice din organism. În timpul antrenamentelor, mâinile sunt cele care ghidează mișcările, care captează energia și o transmit de la una la alta, astfel încât corpul să își găsească echilibrul. De asemenea, greutatea corpului se mută de pe un picior pe celălalt, alternanța brațelor și picioarelor sugerând filosofia chineză bazată pe echilibrul dintre forțele Yin și Yang.

Nu se utilizează forța fizică, ci se pune accent pe exersarea voinței. Prin latura sa meditativă și prin precizia extremă a gesturilor, tai chi contribuie la relaxare și îmbunătățirea concentrării atenției, favorizând totodată conștientizarea sinelui. Practicanții acestui stil trebuie să se detașeze de factorii distractori, să se concentreze pe o respirație cât mai corectă și să ajungă la armonia dintre minte și trup. (4)

În general o ședință constă în trei părți:

• încălzirea – presupune o serie de mișcări circulare simple (ale umerilor, ale capului), menite să pregătească mușchii și articulațiile și să orienteze atenția spre corp și spre modul în care se respiră
• tai chi propriu-zis – constă în realizarea unor seturi de exerciții specifice fiecărui stil și adaptate condiției fizice, vârstei și stării de sănătate a practicanților
• exercițiile de respirație – sunt alocate câteva minute exclusiv respirației, care poate fi uneori combinată cu mișcarea; se consideră că prin aceste exerciții ne putem relaxa mintea și favoriza astfel bunul flux al energiei Qi.

Argumente pro și contra

Pentru că tai chi este o practică alternativă de promovare a sănătății, este necesar să cunoaștem argumentele pro și contra, pentru a putea lua o decizie cât mai bună atunci când sănătatea noastră este în joc.

Argumente pro

• tai chi se adresează tuturor categoriilor de vârstă, inclusiv bătrânilor, pentru că prin natura blândă a exercițiilor pe care le presupune, nu pune presiune pe oase sau articulații, dar în același timp poate fi utilizată și de persoanele cu dizabilități fizice
• tai chi este o metodă eficientă de a face mișcare, mai ales pentru persoanele care nu au o viață foarte activă, putând fi un punct de plecare de unde gradual să se meargă spre activități mai intense (3)
• tehnica nu are în general efecte secundare datorită vitezei mici de realizare a exercițiilor și a dificultății scăzute
• tai chi poate fi o metodă eficientă de socializare între persoanele care suferă de aceleași probleme musculo-scheletare, care se întâlnesc în cadrul ședințelor de tai chi (6)
• metoda tai chi pune accentul pe postura corectă a corpului și respirația eficientă, două elemente care promovează starea de bine și sănătatea
• metoda nu necesită anumite aparate speciale pentru a fi realizată, corpul nostru este cel care lucrează efectiv

Argumente contra

• filosofia care stă la baza metodei tai chi nu are o susținere științifică pentru că nu a fost demonstrată existența energiei vitale Qi
• practicanții de arte marțiale care invocă forța Qi ca bază pentru energia pe care o au și cu care își doboară adversarii în timpul demonstrațiilor scepticii spun că s-ar folosi mai degrabă de puterea sugestiei decât de forța Qi; (2)
• efectele pozitive în urma practicării exercițiilor specifice tai chi pot fi obținute și în absența filosofiei din spatele acestei practici; simplul fapt de a face mișcare ajută la obținerea unei stări de bine și la ameliorarea stării de sănătate;
• în plus, s-a demonstrat științific faptul că atunci când deliberat ne forțăm mintea să se relaxeze, simultan apar semnale de relaxare și la nivelul corpului (presiunea sangvină și respirația încetinesc); tai chi se folosește din plin de aceste tehnici mentale, ceea ce înseamnă că meritul nu este neapărat al acestei metode (7)
• deși beneficiile și efectele terapeutice ale metodei tai chi sunt intens promovate de practicanții acesteia, nu există în general o susținere științifică a acestora, așa cum vom vedea imediat.
•  

Care este validitatea metodei tai chi?

Deși are la bază conceptul forței Qi, despre care nu se poate spune cu certitudine că ar exista, metoda presupune totuși realizarea de exerciții fizice care sunt benefice pentru starea de sănătate. Există studii care au obținut rezultate încurajatoare în ceea ce privește această metodă. Practic, deși pornește de la concepte nesusținute științific, modul în care se realizează (corectarea posturii corporale, exerciții de echilibru, corectarea respirației) este cel care dă rezultate. Pe de altă parte, efectele mișcării fizice propuse de tehnica tai chi nu pot fi diferențiate de un sistem de exerciții fizice similare care nu are în spate filosofia chinezească a energiei vitale Qi.

Într-un studiu realizat în 2013 pe un grup de atleți care s-au retras din activitate s-a testat eficiența tehnicii tai chi în cazul durerii cronice de spate, în comparație cu alte sporturi. O parte dintre participanți au realizat tai chi, iar ceilalți alte forme de mișcare (înot, plimbări pe jos, jogging). Grupul de control nu a fost implicat în niciun tip de activitate sportivă. După șase luni, rezultatele au arătat următoarele: nu s-a observat nicio diferență între grupurile care au făcut tai chi sau alte sporturi, însă cei care au făcut tai chi au avut parte de o ameliorare semnificativă a durerii comparativ cu cei care nu au făcut mișcare deloc.

Un studiu similar a obținut aceleași rezultate, însă acestea sunt printre singurele cercetări care au evidențiat un rol pozitiv semnificativ al practicării sistemului tai chi. E destul de dificil de generalizat aceste rezultate obținute pe un număr mic de participanți, de aceea este nevoie de cercetări suplimentare. (6)

Deși este promovat rolul metodei tai chi în cazul a numeroase afecțiuni, altele decât cele ale sistemului musculo-scheletar, studiile realizate în acest sens nu susțin eficiența terapeutică a metodei.

Edzard Ernst, doctor în medicina alternativă și orientat spre studiul științific al terapiilor non-convenționale, a realizat împreună cu echipa sa o serie de meta-analize ale studiilor privind eficiența metodei tai chi în cazul anumitor afecțiuni. Iată pe scurt rezultatele pe care le-au obținut:

Metoda tai chi nu este eficientă în cazul:

• diabetului
• hipertensiunii
• cancerului de sân
• îmbunătățirii capacității de a practica aerobic
• bolii Parkinson
• artrita reumatoidă

Rezultatele sunt încurajatoare în cazul:

• osteoartritei

În ceea ce privește capacitatea de a preveni anumite condiții, sistemul tai chi s-a dovedit a fi util în cazul prevenirii căderilor, specific vârstnicilor și în îmbunătățirea sănătății mentale. La această concluzie au ajuns autorii unei meta-analize realizate în 2012. (8)

Metoda tai chi nu ar trebui utilizată în cazul unor afecțiuni sau probleme de sănătate, pentru că nu doar că nu este eficientă, dar poate împiedica sau amâna vizita la un medic specialist și astfel îngreuna procesul de recuperare. Dacă recurgem totuși la această metodă, este necesar să discutăm în prealabil și cu un medic, pentru a ne pune la adăpost de orice eventuale riscuri asupra sănătății noastre.