ROmedic Cabinete medicale Constanta Cabinete Psihologie Psihologie Constanta

Dependenta de jocuri de noroc

Autor: Cercetare personala
Accesați fișierul [format doc]

Cercetare personala realizata in anul 2010

 

 

Pana la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, tineretul constituia o categorie sociodemografica care nu ridica probleme  deosebite si al carui sistem de valori ( obedienta, respectul, dependenta economica si morala fata de parinti si conformismul) era centrat pe autoritatea celor varstnici, astfel formarea personalitatii tanarului si integrarea sa in societate se desfasura relativ  usor.

In zilele noastre  valorile nu mai sunt aceleasi, structura familiei traditionale a disparut, tineretul este mai libertin, se caracterizeaza prin noi idealuri de viata, valori deosebite opuse generatiei anterioare, de unde rezulta “conflictul intre generatii” – pe cat de contestat  altadata, pe atat de real  in prezent.

“Nu exista o perioada de crestere in care evolutia sa fie mai sensibila decat in timpul adolescentei” subliniaza M.Debesse.

            Cea  mai mare parte a vietii tinerilor este plina de speranta; speranta se refera la viitor, in timp ce amintirile la trecut, iar pentru tineri viitorul este lung, trecutul este scurt….Astfel a aparut” o “creativitate”  tipic adolescentina al carui continut se evidentiaza in multiple manifestari de protest sau ostilitate contra autoritatii adultilor, transformandu-se intr-o serie de acte agresive, calificate ca actiuni deviante.

Devianta nu are insa doar un caracter moral, ea a devenit o problema sociala majora cu care se confrunta societatile contemporane, fiind privita ca o problema strans legata de modul in care functioneaza societatea in ansamblul ei ( familia, scoala, grup social, cultura, perceptia inechitatii sociale, saracia relativa, privarea de sanse, marginalizarea, etc..).  Devianta  poate lua forme  diferite, ajungand in aria nonconformismului, a inadaptarii sociale. Daca acest comportament devine o conduita persistenta poate intra in conflict cu norma legala , astfel ajungandu-se de la devianta  morala la delincventa, fenomen cu implicatii negative atat asupra tanarului cat si asupra societatii.

“Fenomenul de delincventa juvenila implica o serie de probleme complexe , care nu pot fi evidentate si solutionate doar din perspective unei singure discipline”.  Conceputa ca o responsabilizare treptata , educatia ar putea tinde mai putin sa-I faca pe tineri sa evite riscurile ,si sa incerce mai degraba sa-I pregateasca sa le infrunte.

Consideratii religioase, morale, economice au dus la variatii extreme, in diferite perioade istorice, intre acceptarea si interzicerea jocurilor de noroc. Adesea intalnim atitudini ce variaza de la admiratie la dispret. Autorii care au studiat jocul de noroc patologic emit diverse ipoteze, de la faptul ca acest comportament ar fi expresia unor ritualuri magice, sau un vestigiu al comportamentelor de risc ce "incearca" norocul, dand iluzia de control, pana la explicatii mai simple ce au in vedere aspectele ludice, generatoare de stare de bine si euforie.

                                         

 

 

 

 

Cap. 2  METODOLOGIE

 

2.1  OBIECTIV GENERAL.

 

 

Am urmarit sa descoperim perceptia adolescentilor  in privinta dependentei fata de jocurile de noroc.

 

  • OBIECTIV SPECIFIC

 

 

In aceasta privinta am urmarit:

  • perceptia adolescentilor din cadrul unui liceu constantean asupra consumului de droguri
  • realizarea unor comparatii intre baieti si fete.

 

 

  • IPOTEZE

 

Hs1 – se prezuma ca adolescentii cunosc notiunea de jocuri de noroc si termenul de “a paria” care semnifica in lucrarea de fata a angaja sume de bani in astfel de jocuri.

Hs2 – se prezuma faptul ca exista diferente intre baieti si fete privind modul in care percep problematica jocurilor de noroc si a influentei acestora asupra psihicului.

 

 

 

  • LOTUL DE SUBIECTI

 

Cercetarea s-a desfasurat pe un lot de 50 de subiecti in functie de 2 criterii : sex si varsta. Lotul de subiecti a fost compus din 25 de baieti si 25 de fete.

 

Tabel 1.   Frecventa de aparitie pentru variabila varsta

 

 

 

 

Figura 1. Diagrama de distributie a subiectilor in functie de variabila varsta

 

Subiectii au fost impartiti pe categorii de varsta dupa cum urmeaza:

 

  • subiecti cu varsta de 16 ani : 12
  • subiecti cu varsta de 17 ani:  12
  • subiecti cu varsta de 18 ani : 12
  • subiecti cu varsta de 19 ani : 14

 

Tabel 2. Frecventa de aparitie pentru variabila gen biologic

 

 

 

 

Figura 2. Diagrama interactiva in functie de variabila varsta si gen biologic

 

Din totalul de 50 de participanti la stiudiu, 25 sunt de gen masculin (50 %) si 25 sunt de gen feminin, predominand varsta de 19 ani

 

 

 

  • INSTRUMENTE DE CERCETARE

 

 

Ca instrument de cercetare s-a folosit chestionarul cu intrebari inchise la care au raspuns cei 50 de subiecti de sexe si varste diferite.

 

Cap. 3   INTERPRETAREA DATELOR

 

Tabel 1. Frecventa de aparitie pentru itemul 1

 

 

 

 

Figura 1. Diagrama de structura pentru itemul 1.

 

Pentru primul item :  « Dupa parerea ta jocurile de noroc sunt de actualitate »  cel mai mare procent  este reprezentata de catre varianta de raspuns ,,nu stiu’’ la care au raspuns in procent egal si baietii si fetele ( fetele  40%, iar baietii 40%). Baietii ca si fetele au ales o varianta de raspuns « neutra » , urmand apoi variantele de raspuns ,,da’’ (36 % si fete si baieti) si ‘’nu’’ in procent de 24 % (fete si baieti).

 

Tabel 2. Frecventa de aparitie pentru itemul 2

 

 

 

Figura 2. Diagrama de structura pentru itemul 2

 

 La acest item baietii au raspuns in procent 56 % ca nu joaca jocuri de noroc ; acesta reprezinta un procent destul de semnificativ, demonstrand ca aproape jumatate din subiectii de gen  masculin sunt jucatori de jocuri de noroc ; fetele, au obtinut un procent mai ridicat ( 80 %); La o distanta mare se situeaza variantele de raspuns ,,de mai putin de un an ‘’ (24 % baieti si 8 % fete), intre 1 si 3 ani (baieti 16 % si fete 12  %), ,,mai mult de cinci ani’’, varianta la care au raspuns doar baietii, in procent de 4%.

 

 

Tabel 3. Frecventa de aparitie pentru itemul 3

 

 

 

Figura 3. Diagrama de structura pentru itemul 3

 

La acest item in procent majoritar au raspuns fetele (75%) optand pentru varianta de raspuns „nu joc jocuri de noroc”.  Tot la aceeasi varianta de raspuns baietii au raspuns in procentul cel mai mare (56%) ca nu joaca jocuri de noroc. 24 % dintre baieti au bifat varianta de raspuns joc ,,pentru a castiga bani”, fetele demonstrand ca joaca ‚,doar din placere”; 12 % dintre baieti si 8 % dintre fete au refuzat sa raspunda la aceasta intrebare a chestionarului.

 

Tabel 4. Frecventa de aparitie pentru itemul 4

 

 

 

Figura 4. Diagrama de strucura pentru itemul 4

 

Pentru item-ul 4 fetele au raspuns intr-un procent de 80% ca nu pariaza la jocurile de noroc, baietii urmandu-le intr-un procent destul de ridicat, 56 %. 12 % dintre baieti au bifat varianta de raspuns ,,zilnic’’ fetele neinregistrand vreun scor la aceasta varianta de raspuns. 8 % dintre baieti si doar 4 % dintre fete au bifat varianta de raspuns ,, o data la doua zile’’. 4 % dintre baieti au raspuns la varianta ,,o data pe saptamana’’, fetele neinregistrand niciun scor la aceasta varianta de rapsuns ; ,,o data pe luna ‘’ – baietii 8 % iar fetele 4 % ; de 2-3 ori pe luna – baietii 4 %, fetele nu au bifat aceasta avarianta de raspuns, ,,o singura data pe an’’  - baietii 8 % iar fetele 4 %.

 

Tabel 5. Frecventa de aparitiei pentru itemul 5

 

 

Figura 5. Diagrama de structura pentru itemul 5

 

La item-ul 5 cel mai mare procent a fost obtinut de catre fete prin varianta de raspuns nu joc ,,niciun tip de jocuri ‘’, baietii raspunzand la aceasta varianta in procent de 56 %. Cel mai preferat joc de noroc se pare ca a fost ales de majoritatea, atat baieti cat si fete, ,,pariurile sportive’’ ; varianta ,,poker ‘’ a fost bifata doar de baieti (8%), fetele neinregistrand vreun procent la aceasta varianta ; ,,jocurile de cazinouri’’ sunt preferate mai mult se pare de catre baieti (in procent de 4% si 0 % de catre fete) ; s-a bifat de catre baieti in procent de 8% si 4 % de catre fete varinate ,,mai multe tipuri de jocuri de noroc » , ceea ce demonstreaza ca unii dintre adolescenti aleg o diversitate de jocuri fara a-si fixa interesul doar asupra unei singure optinuni ; fetele, in procent de 8 % au ales ca varianta de raspuns ,,alte’’ jocuri, preferand in comparatie cu baietii (0%) alte optiuni de jocuri de noroc.

 

Tabel 6. Frecventa de aparitie pentru itemul 6

 

 

Figura 6. Diagrama de structura pentru itelul 6

 

La intrebarea nr. 6 fetele au bifat, intr-un procent mai mare decat baietii

 ( fete 80 %, baieti 56 %)  varianta de raspuns ,,nu pariez’’, ceea ce demosntreaza inca o data ca fetele sunt mai putin atrase de catre jocurile de noroc decat baietii ; urmatoarele variante au obtinut urmatoarele scoruri : sub 10 ron – baieti 8%, fete – 16 %, intre 10-20 ron –baieti 16 %, fete 4%, ,,peste 50 ron” au raspuns doar baietii in procent de 8%.

 

Tabel 7. Frecventa de aparitie pentru itemul 7

 

 

 

 

 

Figura 7. Diagrama de structura pentru itemul 7

 

La acest item fetele au raspuns intr-un procent mai mare decat baietii (fete 80% si baieti 56 %) ca modalitatea de pariere nu este niciuna, acestia preferand sa nu parieze.

32 % dintre baieti si 16 % dintre fete au bifat, totusi, varianta de raspuns in mod ,,clasic”, aceasta modalitate fiind cea mai preferata. Varianta ,,on-line” a fost bifata doar de catre baieti intr-un procent de doar 4 %; ambele modalitati au fost preferate deopotriva de baieti in procent de 8 % iar de fete doar de 4 %.

 

Tabel 8. Frecventa de aparitie pentru itemul 8

 

 

 

Figura 8. Diagrama de structura pentru itemul 8

 

Pentru  item-ul 8 fetele au ales intr-un procent mai mare dacat baietii varianta ,,nu joc jocuri on-line” (fete 88%, baieti 96 %) , aceasta modalitate de pariere fiind foarte putin preferata de catre subiecti; atat fetele cat si baietii au raspuns ca prefera jocurile on-line „din lejeritate” in procent egal (4% atat fete cat si baieti); celelalte doua variante au fost bifate doar de catre baieti: ,,pentru ca prefer jocurile pe calculator” – 4%, si ,,pentru ca reactiile fiziologice nu-mi pot fi percepute de catre adversar – 4%.

 

 

Tabel 9. Frecventa de aparitie pentru itemul 9

 

 

 

 

 

Figura 9. Diagrama de structura pentru itemul 9

 

La acest item cel mai mare procent a fost obtinut de varianta de raspuns ,,nu pariez la jocuri de noroc sub niciuna din forme” – baieti 56 % iar fete 80 %; pentru 20 % dintre baieti si 12 % dintre fete aceasta modalitate de pariere este mai ,,interesanta” iar pentru 20 % dintre baieti si 8 % dintre fete parerea a fost ca e o mai buna metoda prin care ‚,poti urmari reactiile adversarului”; 4 % dintre baieti au ales varianta de raspuns nu folosesc aceasta metoda de pariere.

 

 

 

Tabel 10. Frecventa de aparitie pentru itemul 10

 

 

 

 

Figura 10. Diagrama de structura pentru itemul 10

 

 

Se observa faptul ca la acest item si la un gen biologic si la altul procentele majoritare se inregistreaza la varianta de raspuns afirmativa, subiectii recunoscand ca au cunostinte ce joaca jocuri de noroc. 20 % dintre fete si 4 % dintre baieti au raspuns prin varianta de raspuns ,,nu stiu” iar 4 % (fete si baieti) au bifat varianta ,,nu’’.

 

 

 

 

 

 

Tabel 11. Frecventa de aparitie pentru itemul 11

 

 

 

 

Figura 11. Diagrama de structura pentru itemul 11

 

 

La acest item raspunsurile difera in functie de genul biologic: pentru 44 % dintre baieti efectele psihice datorate dependentei jocurilor sunt cunoscute, pe cand 44 % dintre fete recunosc ca nu cunosc aceste efecte, doar 32 % dintre ele stiind ce presupune dependenta de jocuri de noroc; 28 % dintre baieti si 24 % dintre fete cunosc ‚’suficient de bine”efectele psihice datorate practicarii jocurilor de noroc.

 

Tabel 12. Frecventa de aparitie pentru itemul 12

 

 

 

Figura 12. Diagrama de structura pentru itemul 12

 

 

 

La item-ul 12 si baietii si fetele au raspuns in procentul cel mai mare (baieti 24 % si fete 28 %) ca motivul ce-i impiedica sa joace jocuri de noroc este taria de caracter; varianta urmatoare este ,,nu simt nevoia” (fete 24% si baieti 20%); variantele urmatoare au obtinut urmatoarele procente: altceva (baieti 12 %, fete 24%), efectul mass-media (baieti 16 %, fete 12 %), suportul familial (baieti 16 %, fete 8%), jocurile de noroc reprezinta dependenta (baieti 8%, fete 4%), credinta in dumnezeu – au raspuns doar baietii in procent de 4 %.

 

 

 

Tabel 13. Frecventa de aparitie pentru itemul 13

 

 

 

Figura 13. Diagrama de structura pentru itemul 13

 

 

 

La intrebarea 13 baietii au raspuns in procent majoritar (44%)ca „altceva” ii poate determina sa renunte la jocurile de noroc iar fetele au raspuns, in procent de 48 % ca cel mai bun lucru pentru a combate aceasta dependenta il reprezinta buna informare a efectelor psihice pe care jocurile de noroc le pot avea asupra indivizilor; 28 % dintre fete au fost de parere ca implicare familiei este benefica in acest sens iar in cazul baietilor 24 % dintre acestia au fost de aceeasi parere.

 

 

Tabel 14. Frecventa de aparitie pentru itemul 14

 

 

 

 

 

Figura 14. Diagrama de structura pentru itemul 14

 

 

 

Raspunsurile la item-ul 14 demonstreaza ca fetele (44%) sunt intr-o masura mai mare decat baietii (28%)motivate  sa se inscrie intr-o asociatie de prevenire si informare asupra efectelor jocurilor de noroc ; 40 % dintre baieti si 36 % dintre fete nu au stiut ce sa raspunda la aceasta intrebare iar 32 % dintre baieti si 20 % dintre fete au recunoscut ca nu sunt dispusi sa se inscrie intr-o astfel de asociatie.

 

 

 

La ultimul item al acestei cercetari si fetele si baietii au fost de parere ca un psiholog ar putea rezolva problema dependentei de jocuri de noroc:  fetele, intr-un procent foarte mare (72%) si baietii in procent de 40 %; 28 % dintre baieti si 8 % dintre fete au fost de parere ca un psiholog nu ar putea rezolva aceasta problema;  32% dintre baieti si 20 % dintre fete au preferat sa opteze pentru varianta de raspuns ,,nu stiu”.

 

 

 

CONCLUZII

 

 

 

 

Aceasta cercetare a urmarit sa identifice si sa analizeze problemele legate de dependenta de jocuri de noroc la varsta juvenila. Chestionarul, aplicat pe 50 de subiecti de sexe si varste diferite a cuprins 15 itemi si fiecare a avut ca scop observatia de mai sus.

A reiesit din variantele de raspuns a celor chestionati, asa cum s-a putut constata inca de la al doilea item, ca jocurile de noroc reprezinta o realitate  care este intalnita mai mult  in randul baietilor, 56 % dintre ei recunoscand ca sunt jucatori de astfel de jocuri si aproape  jumatate dintre ei afirmand ca joaca pentru bani (24% dintre baieti). In cazul fetelor situatia  este ’’ceva mai buna”, acestea afirmand in procent de 80 % ca nu joaca jocuri de noroc.

Un procent foarte mare a fost obtinut la item-ul ce ii chestiona pe subiecti in privinta cunostintelor care joaca astfel de jocuri de noroc. Baietii au raspuns in procent de 92% ca au cunostinte care joaca jocuri de noroc, ceea ce demonstreaza ca aceasta practica este una foarte intalnita in societatea romaneasca, chiar si fetele recunoscand in procent de  76 % ca au astfel de cunostinte.

Ca masuri decombatere si prevenire in aceasta problematica adolescentii au fost de parere ca un factor important il reprezinta o mai buna informare asupra pericolelor pe care jocurile de noroc le poate cauza dar si ajutorul specializat al unui psiholog (fetele 72%, baietii 40 %)