Tehnologia de ''editare'' a genomului în embrioni umani, realizată în premieră în SUA

Tehnologia ce permite modificarea genetică în embrioni umani a fost utilizată pentru prima dată în Statele Unite, potrivit Oregon Health and Science University (OHSU) din Portland, unde a fost realizată cercetarea, informează joi Reuters.

Cercetarea OHSU este considerată una revoluţionară, atât în ceea ce priveşte numărul embrionilor pe care s-au efectuat experimente cât şi prin demonstrarea faptului că este posibilă corectarea, în condiţii de siguranţă şi în mod eficient, a genelor ''defecte'', ce provoacă boli ereditare, conform Technology Review care a raportat pentru prima dată această ştire.

Nici unul dintre embrioni nu a fost lăsat să se dezvolte mai mult de câteva zile, se mai arată în raport.

Mai multe state au semnat o convenţie care interzice această practică pe fondul îngrijorării că ar putea fi utilizată pentru a fi concepuţi aşa-numiţi ''designer babies'' - copii programaţi genetic.

Rezultatele studiului revizuit urmează să fie publicate în curând într-un jurnal ştiinţific, a anunţat purtătorul de cuvânt al OHSU, Eric Robinson.

Cercetarea, condusă de Shoukhrat Mitalipov, directorul Centrului pentru Celule Embrionare şi Terapie Genetică din cadrul OHSU, a explicat că tehnica implică o tehnologie cunoscută drept CRISPR, care a deschis noi orizonturi în medicina genetică datorită capacităţii sale de a modifica genele în mod rapid şi eficient, precizează sursa citată.

CRISPR funcţionează asemenea unor ''foarfece'' moleculare ce permit decuparea selectivă a zonelor nedorite din cadrul genomului şi înlocuirea acestora cu noi fragmente de ADN.

Oamenii de ştiinţă din China au publicat studii similare, acestea având rezultate diferite.

În decembrie 2015, cercetătorii şi eticii au susţinut, în cadrul unei întâlniri la nivel internaţional ce a avut loc la Academia Naţională de Ştiinţă (NAS) din Washington, că utilizarea tehnologiei care permite modificarea genetică în embrioni umani în scopuri terapeutice - cum ar fi corectarea bolilor genetice - ar fi ''iresponsabilă'' până când nu vor fi rezolvate problemele legate de siguranţă şi eficacitate. "Ar fi iresponsabil în acest stadiu să se procedeze la orice utilizare clinică a acestei tehnologii de editare a celulor reproductive umane, cât timp problemele de siguranţă şi eficacitate nu vor fi rezolvate, cu o înţelegere adecvată a riscurilor şi a potenţialelor beneficii şi alternative", au susţinut oamenii de ştiinţă între care s-a numărat David Baltimore, laureat al premiului Nobel pentru Medicină. Ei subliniază dificultatea de a prezice efectele adverse ale unei schimbări în ADN-ul celulelor embrionului şi faptul că aceste modificări ar fi permanente şi transmise generaţiilor viitoare, alterând evoluţia umană. Această tehnică capabilă să corecteze genele defectuoase responsabile de boli ereditare ar putea, de asemenea, îmbunătăţi abilităţile fizice şi mentale, deschizând calea spre crearea de populaţii "superioare", putând exacerba inegalităţile sociale, au mai spus ei.

Îngrijorările de natură etică declanşate de această nouă tehnologie foarte eficientă şi puţin costisitoare, dezvoltată din 2012, au crescut semnificativ după ce o echipă chineză a anunţat în 2015 că a reuşit, cu ajutorul tehnicii CRISPR-cas9 să modifice o genă defectuoasă în embrioni umani neviabili.

Însă, la începutul acestui an, NAS şi Academia Naţională de Medicină din Statele Unite a anunţat că progresele ştiinţifice fac ca modificarea genetică în cadrul celulelor reproductive umane să fie ''o posibilitate realistă care merită luată serios în seamă''.

Tehnica de 'editare' a genomului uman a fost onorată de revista 'Science' ca invenţia anului 2015. "CRISPR-cas9" a fost proiectată de Jennifer Doudna (SUA) şi de Emmanuelle Charpentier (Franţa). Dezvoltată din 2012, tehnica "CRISPR-cas9" este un instrument care permite corectarea defectelor ADN-ului, "un pic asemănător cu un procesor de text care poate permite editarea sau corectarea tipăririi unui document", după cum a explicat Charpentier în 2015 pentru AFP.