Terenul atopic (atopia)

Terenul atopic (atopia)
Terenul atopic, sau atopia, este o tendință personală sau familială apărută în copilărie sau adolescență de sensibilizare și de producție de imunoglobuline E (IgE), ca răspuns anormal la expunerea la doze mici de alergeni, de obicei proteine (Organizația Mondială a Sănătății). (1, 2)


Alergia reprezintă şi ea o reacție de hipersensibilitate, fiind însă orice răspuns imun exagerat la un antigen străin, indiferent de mecanism (1, 2). Astfel, toate tulburările atopice sunt considerate alergice, dar multe tulburări alergice nu sunt atopice. (1)

Tulburările atopice afectează cel mai frecvent nasul, ochii, pielea și plămânii. (1) Astfel, indivizii cu teren atopic pot dezvolta simptomele tipice ale astmului alergic, rinitei alergice, conjunctivitei sau dermatitei atopice. (2)

Se estimează că aproximativ 20% din populația lumii suferă de boli alergice, iar studii recente sugerează că prevalența acestora este în creștere în Europa. (3, 4, 5)

Dacă în secolul XX aceste boli erau rar întâlnite, în ultimele decenii prevalența bolilor atopice a crescut semnificativ. Este puțin probabil ca bagajul nostru genetic să se fi schimbat în ultimele decenii, astfel încât trebuie să ne îndreptăm atenția către factorii externi predispozanţi. (6, 7)

Bolile atopice sunt cele mai frecvente afecțiuni cronice din copilărie. În special, peste 300 de milioane de copii au astm bronșic la nivel mondial, iar prevalența este în creștere în multe țări. (8) Astmul a devenit cea mai frecventă boală cronică printre copii și este una dintre cele mai importante cauze de spitalizare la cei sub 15 ani. (4)

Factori de risc pentru bolile atopice

Atopia reprezintă un subiect controversat și în zilele noastre și nu se cunoaște concret etiologia ce stă la baza terenului atopic. Au fost identificați, însă, numeroși factori de risc (și unii factori de protecție) pentru bolile atopice. Deși cei mai mulţi dintre aceştia se referă la dezvoltarea astmului, unii factori sunt, de asemenea, asociați cu dezvoltarea dermatitei atopice și a febrei fânului (rinitei alergice sezoniere). Factorii de risc trebuie să se distingă de factorii de declanșare, care cauzează reacții alergice sau astmatice acute la pacienții atopici, de exemplu alergeni, fum de tutun și agenți ocupaționali. Cu toate acestea, există și o suprapunere între cele două tipuri deoarece, de exemplu, expunerea la fum de tutun și alergeni poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru dezvoltarea bolilor alergice și a astmului, pe termen lung. (6)

Factori genetici și familiali

Riscul de dezvoltare al atopiei este mult mai mare în cazul celor care au o rudă apropiată cu o boală atopică. Un copil cu un părinte atopic are un risc de atopie de 25%, în timp ce pentru un copil cu doi părinți atopici riscul de atopie crește la 50%. Studiile genetice au descoperit mai multe gene cu un rol posibil în dezvoltarea bolilor atopice, iar expresia clinică a acestor boli rezultă dintr-o interacțiune complexă între aceste multiple gene și factorii de mediu. (6)

Sensibilizarea alergică

Sensibilizarea la aeroalergeni, cum ar fi acarienii din praf de casă, animale domestice sau polenul, reprezintă un factor de risc puternic pentru dezvoltarea bolilor atopice, în special a astmului și a rinitei alergice sezoniere. Riscul de a dezvolta boli atopice este cel mai mare din copilărie, dar deloc de neglijat și în rândul adulților. Cu toate acestea, sensibilizarea ca o cauză a bolii alergice rămâne îndoielnică. Se consideră că sensibilizarea este probabil un epifenomen al unui proces continuu al bolii care în cele din urmă evoluează în astm și/sau rinită alergică. (6)

Cezariana

Nașterea prin cezariană este un factor de risc pentru dezvoltarea ulterioară a astmului la copil (9); o posibilă explicație pentru aceast fenomen o reprezintă colonizarea primară crescută cu bacterii cutanate care ar promova alergia. (10)

Utilizarea Paracetamolului

Administrarea regulată de Paracetamol este un factor de risc pentru dezvoltarea astmului atât la copii, cât și la adulți. (11) Mai mult, aportul matern de paracetamol în timpul sarcinii crește riscul astmului la copil. (12)

Fumatul

Fumatul matern în timpul sarcinii și expunerea la fumatul părinților în primii ani de viață cresc riscul de apariție a simptomatologiei astmului la copil, în timp ce riscul de sensibilizare atopică nu este probabil influențat de expunerea la fumul de tutun. (13) Riscul de astm este, de asemenea, crescut la vârsta adultă la persoanele care au fost expuse la fumat. (6)

Infecții cu virusuri respiratorii

Infecțiile severe cu virusuri respiratorii, cum ar fi virusul sincițial respirator, metapneumovirusul uman și rinovirusul, în primii ani de viață cresc semnificativ riscul astmului bronșic. (14) Copiii care suferă de bronșiolită severă în primii ani de viață au un risc de până la 50% de a dezvolta astm în copilăria ulterioară, comparativ cu un risc de astm doar de 10% la copiii care nu au prezentat o astfel de infecție severă. (6) Cu toate acestea, această relație se datorează probabil faptului că infecția severă este un marker al predispoziției astmatice, mai degrabă decât o cauză directă a astmului. (15)

Obezitatea

Supraponderalitatea sau obezitatea se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a astmului bronșic. (16) Unii consideră că există chiar o subformă a astmului la adulți, asociat cu obezitatea, mai ales la femei, ca parte a sindromului metabolic. Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc pentru astmul necontrolat și un răspuns slab la corticosteroizi inhalatori. (15)

Expunerile ocupaționale

Un număr mare de agenți profesionali sunt asociați cu apariția astmului, ca de exemplu: diferite tipuri de pulberi organice și anorganice, săruri, medicamente și produse din industria materialelor plastice (18). Expunerile ocupaționale reprezintă o problemă de sănătate publică în legătură aproape exclusivă cu astmul cu debut în perioada adultă.

Poluarea aerului

Deși se știe că poluarea aerului exacerbează astmul preexistent, nu este clar dacă aceasta joacă un rol cauzal în astm și alergii. Poluanții atmosferici pot induce inflamația și sensibilizarea căilor respiratorii din cauza generării de specii reactive de oxigen. Într-un studiu s-a arătat că anumite polimorfisme în genele care controlează sistemul antioxidant și răspunsurile inflamatorii îi fac pe copiii fără alergii mai sensibili la sensibilizarea de novo la aeroalergeni atunci când aceștia sunt expuși la niveluri ridicate de oxizi de azot din trafic. (19)

Dieta

Aportul unei așa-numite diete mediteraneene tradiționale bogate în ulei de măsline, pește, leguminoase, fructe, legume, cereale nerafinate și vin și un consum scăzut de carne și grăsimi procesate este considerată a fi protectivă împotriva dezvoltării bolilor atopice. (20) Se crede că o astfel de dietă ar putea scădea riscul de astm și atopie atât prin aportul alimentar propriu al subiectului, cât și prin transmiterea de la mamă la copil în timpul sarcinii. (6)

Alăptarea

Un studiu prospectiv realizat pe o durată de 17 ani concluzionează că alăptarea la sân este profilactică împotriva bolilor atopice, alergiilor alimentare și alergiilor respiratorii, pe tot parcursul copilăriei și adolescenței. (21)

Teoria igienistă

Această ipoteză se bazează pe ideea că o lipsă de expunere a copiilor la anumiți germeni crește susceptibilitatea la boli alergice prin suprimarea dezvoltării naturale a sistemului imun. Astfel, s-ar putea explica creșterea incidenței bolilor alergice din ultimele decenii printr-o protecție exagerată a copiilor.

 

În ciuda progreselor majore în înțelegerea etiologiei și a gestionării astmului și a bolilor atopice din ultimele decenii, ele continuă să reprezinte o mare povară pentru pacienți și societate și doar câteva intervenții profilactice îi pot schimba istoria naturală pe termen lung. Descoperirea mutațiilor filaggrin este o nouă zonă cheie de cercetare care ar putea să dețină cheia prevenirii primare a astmului. (6)


Aspectele clinice ale bolilor atopice

Atopia sau terenul atopic nu este o boală în sine, ci doar o predispoziție pentru dezvoltarea bolilor atopice.

O persoană cu atopie prezintă în mod tipic una sau mai multe dintre următoarele afectiuni: eczemă alergică (dermatită atopică), rinită alergică (febra fânului) sau astm alergic. Pacienții cu teren atopic au, de asemenea, o tendință de a avea alergii alimentare, conjunctivită și alte simptome caracterizate prin stare hiperalergică. (22)

Frecvent, copilul atopic dezvoltă dermatita atopică în primele luni de viață, însoțită de sensibilizare la laptele de vacă, ouă sau arahide. Acest lucru este urmat de sensibilizarea la alergeni de interior, cum ar fi acarienii de praf de casă, gândaci și animale. În primii doi ani de viață copilul dezvoltă episoade recurente de respirație șuierătoare, în special în contextul unor infecții virale ale tractului respirator. (23) După această vârstă, episoadele de wheezing devin mai frecvente şi mai târziu, în copilărie, se poate produce o rinoconjunctivită alergică. În același timp, eczemele și sensibilizările la alimente se diminuează. În ciuda faptului că adolescenţa este un moment în care simptomele astmului pot dispărea sau diminua, după câțiva ani fără simptome, acuzele cutanate și respiratorii se întorc. (23) La vârsta adultă, simptomele alergice devin, în general, mai puțin frecvente, dar, în unele cazuri, se poate dezvolta astm la vârste înaintate. (24)

În copilărie, incidența manifestărilor atopice este în mod obișnuit mai mare în rândul băieților, dar această tendință se schimbă în adolescență și la vârsta adultă, când fetele devin mai simptomatice. (25)

Deși sensibilizarea cutanată pare a fi „start-ul” dezvoltării ulterioare a celorlalte stări alergice, progresia nu este uniformă la toți copiii atopici. Manifestări alergice se pot dezvolta în orice moment al vieții. La unii copii, secvența evenimentelor este inversată; astmul poate precede dezvoltarea eczemelor și, uneori, simptomele apar simultan. În consecință, severitatea sindromului atopic variază foarte mult între indivizii afectați și evoluția bolii depinde de o interacțiune dinamică între mulți factori înnăscuți și declanșatori. (23)

Cu toate acestea, atopia poate fi prezentă sub formă de sensibilizare asimptomatică la unul sau mai mulți alergeni, ceea ce înseamnă că un individ cu sensibilizare alergică confirmată nu prezintă alergie clinică. (6)

Sfaturi și recomandări

Starea de atopie poate necesita o abordare multidisciplinară, în funcție de afectarea pacientului, prin implicarea mai multor specialiști precum: alergolog, dermatolog, medic de familie, ORL-ist, pediatru, pneumolog, etc.

Așadar, fie că sunteți deja diagnosticați cu una sau mai multe boli atopice, fie că prezentaţi (dumneavoastră sau copilul dumneavoastră) simptome ce sugerează acest lucru, este indicat să consultați medicul specialist, singurul care vă poate stabili un diagnostic corect, îndruma și prescrie un tratament adecvat pentru suferința dumneavoastră.


Data actualizare: 15-11-2017 | creare: 15-11-2017 | Vizite: 622
Bibliografie
1. Overview of Allergic and Atopic Disorders, http://www.msdmanuals.com/professional/immunology-allergic-disorders/allergic,-autoimmune,-and-other-hypersensitivity-disorders/overview-of-allergic-and-atopic-disorders
2. http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/68361/1/WHO_NMH_MNC_CRA_03.2.pdf
3. A. Prevention of Allergy and Allergic Asthma. Geneva, World Health Organization, 2003 (http://www.worldallergy.org/professional/who_paa2003.pdf, accessed 7 March 2007)
4. Asthma. Geneva, World Health Organization, 2006 (Fact sheet No. 307) (http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/index.html, accessed 7 March 2007)
5. Green RJ. Inflammatory airway disease. Current Allergy and Clinical Immunology, 2003, 16:181
6. Thomsen, Simon F. "Epidemiology and natural history of atopic diseases." European clinical respiratory journal 2.1 (2015): 24642.
7. Douwes, Jeroen, and Neil Pearce. "Asthma and the westernization ‘package’." International Journal of Epidemiology 31.6 (2002): 1098-1102.
8. Anandan, C., et al. "Is the prevalence of asthma declining? Systematic review of epidemiological studies." Allergy 65.2 (2010): 152-167.
9. Thavagnanam, Surendran, et al. "A meta‐analysis of the association between Caesarean section and childhood asthma." Clinical & Experimental Allergy38.4 (2008): 629-633.
10. Bager, P., J. Wohlfahrt, and T. Westergaard. "Caesarean delivery and risk of atopy and allergic disesase: meta‐analyses." Clinical & Experimental Allergy 38.4 (2008): 634-642.
11. Henderson AJ, Shaheen SO. Acetaminophen and asthma. Paediatr Respir Rev. 2013;14:9–15.
12. Shaheen SO, Newson RB, Smith GD, Henderson AJ. Prenatal paracetamol exposure and asthma: further evidence against confounding. Int J Epidemiol. 2010;39:790–4.
13. Davidson, Rebekah, et al. "Influence of maternal and perinatal factors on subsequent hospitalisation for asthma in children: evidence from the Oxford record linkage study." BMC pulmonary medicine 10.1 (2010): 14.
14. Régnier, Stéphane A., and Jasper Huels. "Association between respiratory syncytial virus hospitalizations in infants and respiratory sequelae: systematic review and meta-analysis." The Pediatric infectious disease journal 32.8 (2013): 820-826.
15. Thomsen, Simon Francis, et al. "Exploring the association between severe respiratory syncytial virus infection and asthma: a registry-based twin study." American journal of respiratory and critical care medicine 179.12 (2009): 1091-1097.
16. Beuther, David A., and E. Rand Sutherland. "Overweight, obesity, and incident asthma: a meta-analysis of prospective epidemiologic studies." American journal of respiratory and critical care medicine 175.7 (2007): 661-666.
17. Lugogo, Njira L., Monica Kraft, and Anne E. Dixon. "Does obesity produce a distinct asthma phenotype?." Journal of applied physiology 108.3 (2010): 729-734.
18. arlo, Susan M., and Catherine Lemiere. "Occupational asthma." New England Journal of Medicine 370.7 (2014): 640-649.
19. Melén E, Nyberg F, Lindgren CM, Berglind N, Zucchelli M, Nordling E, et al. Interactions between glutathione S-transferaseP1, tumor necrosis factor, and traffic-related air pollution for development of childhood allergic disease. Environ Health Perspect. 2008;116:1077–84
20. Devereux, Graham, and Anthony Seaton. "Diet as a risk factor for atopy and asthma." Journal of allergy and clinical immunology 115.6 (2005): 1109-1117
21. Saarinen, Ulla M., and Merja Kajosaari. "Breastfeeding as prophylaxis against atopic disease: prospective follow-up study until 17 years old." The Lancet 346.8982 (1995): 1065-1069.
22. Atopy, link https://en.wikipedia.org/wiki/Atopy
23. Singh, Anne Marie, et al. "Bronchiolitis to asthma: a review and call for studies of gene–virus interactions in asthma causation." American journal of respiratory and critical care medicine 175.2 (2007): 108-119.
24. Gillman, Andrew, and Jo A. Douglass. "Asthma in the elderly." Asia Pacific Allergy 2.2 (2012): 101.
25. Thomsen, Simon F., et al. "Change in prevalence of asthma in Danish children and adolescents." Annals of allergy, asthma & immunology 92.5 (2004): 506-511.

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Inhalatorul inteligent pentru astmatici
  • Consumul de paracetamol în timpul sarcinii crește riscul copilului de a dezvolta astm
  • Un dispozitiv care ar putea preîntâmpina atacurile de astm
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK