Transparenta in medicina

Prevenirea şi supravegherea conflictelor de interese şi impunerea conceptului de transparenţă nu pot fi lăsate unor organisme administrative, ele trebuie să pornească din interiorul profesiei medicale ca o expresie a autonormării şi autoguvernării acesteia, a declarat marţi prof. dr.Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, cu prilejul conferinţei 'Transparenţa în Medicină'.

'Într-o epocă în care medicina este influenţată de noi forţe, cum ar fi standardizarea, raţionalizarea resurselor şi influenţa marilor corporaţii, transparenţa se constituie ca un mijloc de a proteja relaţia autentică între medic şi pacient, protejând medicul de acuze nejustificate şi pacientul de interese mercantile', a apreciat prof. dr. Astărăstoae.

Asigurarea unei relaţii transparente cu companiile din industria farmaceutică este primul pas pe care corpul medical îl poate face cu minimum de resurse şi maximum de beneficii în termeni de încredere la nivelul pacienţilor şi al corpului social.

Prof. dr. Astărăstoae a menţionat inechităţile din sistemele de sănătate în ceea ce priveşte accesul la tratamente, al beneficiilor noilor cercetări pentru pacienţi, al finanţării, al accesului la noile tehnologii şi nu numai.

Medicul a dat ca exemplu de inechitate faptul că un copil din România are de cinci ori mai puţine şanse să ajungă la vârsta de cinci ani faţă de un copil din Suedia.

La rândul său, dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale, a evidenţiat că 'mai mult ca niciodată, relaţia între industria farmaceutică şi medici este sub lupă. Şi sunt multe motive serioase pentru acest lucru: de la manipularea datelor ştiinţifice în studiile clinice, la falsificarea unor studii, orice tip de corupţie poate apărea. Comunitatea medicală nu poate tolera corupţia şi trebuie să luăm măsuri împotriva acesteia de oricâte ori aceasta apare'.

În ceea ce priveşte rezultatele cercetărilor, dr. Kloiber consideră că acestea trebuie să fie transparente şi nu cenzurate, să fie publice şi rezultatele negative pentru ca şi alte grupuri să înveţe din aceste lucruri şi să nu le repete. Acesta a accentuat asupra necesităţii schimbului de informaţii.

Dr. Kloiber a făcut referire la sponsorizările la conferinţe, care ar trebui să fie limitate şi să nu existe plăţi directe decât în limita legislaţiei ţării respective, iar participanţii să nu meargă cu însoţitori. De asemenea participanţii la conferinţe nu trebuie să fie influenţaţi de sponsori în activitatea lor, a spus dr. Kloiber.

Mai degrabă decât să fie interzisă orice relaţie între medic şi industrie, este preferabil să se stabilească linii directoare pentru aceasta. Acestea trebuie să cuprindă cheile dezvăluirii fraudelor şi conflictelor de interese şi autonomia medicilor de a acţiona în interesul pacienţilor, au reliefat participanţii la conferinţă.

Numeroase asociaţii profesionale ale medicilor au alcătuit documente care să ghideze comportamentul medicilor în relaţia cu industria farmaceutică.

În România, potrivit Codului de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor, medicul nu poate face reclamă unor medicamente sau bunuri medicale de consum.

'Medicul nu poate face propagandă în mediile nemedicale sau chiar medicale unor procedee de diagnostic ori tratament insuficient probate, fără să sublinieze şi rezervele ce se impun. Este contrară eticii înţelegerea dintre doi medici, între medic şi farmacist sau între medic şi un cadru auxiliar pentru obţinerea unor avantaje materiale', se arată în Codul Deontologic al CMR.