Tresăririle nocturne (miocloniile hipnagogice)

Tresăririle nocturne (miocloniile hipnagogice)

Tresăririle nocturne (miocloniile hipnagogice) se prezintă sub forma unor contracții musculare bruște, la intrarea în somn, ce pot cuprinde întregul corp, fiind secundare unor senzaţii de prăbuşire.

Aproximativ 70-80% dintre indivizi suferă de astfel de tresăriri nocturne atunci când aproape au adormit. Numai 10% dintre aceştia au raportat că se confruntă seară de seară cu astfel de fenomene. Deşi, în aparenţă, tind să se asemene cu covulsiile mioclonice din epilepsie, tresăririle nocturne sunt fenomene benigne, nonepileptice. Afectează toate categoriile de vârsta şi, în mod egal, bărbaţii şi femeile. Însă s-a observat că, spre deosebire de copii, adulţii se plâng de mioclonii hipnagogice mai intense şi mai frecvente. [1], [2], [3]


Mecanisme de producere

Există două ipoteze legate de modalităţile de producere a tresăririlor nocturne. Una dintre acestea este reprezentată de reducerea activităţii neuronale secundară fenomenelor care apar în primele etape ale somnului: reducerea respiraţiei, a bătăilor inimii şi a temperaturii corpului. A doua teorie prevede că, odată cu relaxarea corpului, creierul consideră această stare de detensionare ca un semn de prăbuşire, fapt pentru care va genera o reacţie de contracţie musculară suplimentară, cu rol protector.

Din punct de vedere biologic, se consideră că în producerea miocloniilor hipnagogice este implicat sistemul reticulat activator ascendent, reţea neuronală cu rol în declanşarea stărilor de alertă. Tranziţia spre somnul REM (somnul cu vise), caracterizat prin paralizia musculaturii membrelor, generează o transmisie neuronală inadecvată. Pe electroencefalogramă se asociază cu undele cerebrale talamice (zona nucleului reticular) care apar cu precădere în al doilea stadiu al somnului. Acestea unde sunt corelate cu diminuarea activităţii corticale, atunci când nu există pericole şi cu îmbunătăţirea consolidării memoriei. [1], [4], [5]


Cauze

Dintre factorii care predispun la apariţia tresăririlor nocturne se pot menţiona:

  • consumul crescut de cofeină sau de stimulante ale sistemului nervos;
  • consumul de alcool şi anumite medicamente (antihistaminicele, bismutul, opiozii, antidepresivele);
  • desfăşurarea unor activităţi solicitante pe timp de zi sau înainte de a merge la culcare;
  • adoptarea unor poziţii inconfortabile de somn;
  • leziunile cerebrale;
  • stresul emoţional şi anxietatea;
  • privarea de somn.


În continuare vor fi prezentate modalităţile prin care acestea pot determina tresăriri nocturne.


  • Anxietatea produce o hiperactivare a sistemului nervos simpatic care se asociază cu frica intensă şi perturbarea somnului, situaţii ce rezultă în insomnie sau diminuarea calităţii somnului. Stresul alterează trecerea de la starea de constiență la activitatea subconștientă, mai redusă.


  • Tulburările de somn generează o activitate cerebrală debilitată şi determină modificarea atât a neurotransmiţătorilor, cât şi a undelor cerebrale.


  • Leziunile cerebrale care interesează tracturile nervoase piramidale, ce se ocupă de coordonarea mişcărilor, conduc la absenţa inhibării mişcărilor motorii odată cu intrarea în starea de somn.


  • Consumul de cafea interferează cu tiparul de somn, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Dacă este consumată după-amiaza se soldează cu modificări ale ritmului circadian. Stimulantele modifică nivelul neurotransmițătorilor, a funcțiilor fiziologice și a activității regionale a creierului.


  • Medicamentele şi alcoolul alterează procesele neuronale naturale şi afectează tranziţia dintre trezire şi somn.


  • Exerciţiile fizice intense reduc rezervele energetice ale organismului, fapt ce determină o activitate cerebrală inadecvată. De asemenea, activitatea fizică intensă conduce la acumularea de acid lactic, substanţă care produce febra musculară şi care poate interfera cu transmiterea neuronală, producând tresăriri nocturne.


  • Poziţia de somn, mai ales în cazul celor care dorm pe spate, poate conduce la apariţia acestor fenomene, explicația nefiind foarte clară.  [1], [2], [3], [4]


Semne şi simptome

Tresăririle nocturne sunt descrise sub forma unor contracţii spontane ale musculaturii corpului, de durată scurtă şi cu intensitate importantă, ce apar înainte de a adormi. În general, apar din când în când. Se pot declanşa şi odată cu trecerea în etape mai profunde ale somnului şi, uneori, pot apărea la trezire. Contracţia unică afectează mare parte din corp, însă muşchii membrelor sunt cei mai afectaţi. Pot fi insoţite de un ţipăt ascuţit, fără a fi obligatoriu să trezească persoana din somn; uneori sunt sesizate numai de persoanele care dorm alături de cel afectat.


Există posibilitatea de a fi acompaniate de: sentimentul de prăbuşire, experienţe senzoriale stranii (senzaţii luminoase puternice sau zgomote ce par a veni din cap), vise dinamice sau halucinaţii. Uneori pot surveni unele după altele, iar intensitatea să fie percepută ca importantă. În acest context, este prezent riscul de a se instala teama de a adormi a celui afectat, fapt ce conduce la nelinişte şi, uneori, anxietate. Privarea de somn apare dacă mai multe astfel de fenomene îl menţin treaz pe cel afectat. Astfel, anxietatea provocată induce dificultatea de a adormi şi, odată cu aceasta, insomnia cronică. În egală măsură apare posibilitatea individului de a se răni în somn sau de a răni persoana care doarme alături de acesta. [1], [2], [6], [7]


Diagnostic

Specialiştii care se ocupă de diagnosticul şi tratarea tresăririlor nocturne, în situaţia în care acestea devin deranjante pentru pacient, sunt: medicul de familie, medicul neurolog sau medicul psihiatru. Diagnosticul se stabileşte în urma discuţiei cu pacientul, medicul fiind interesat, în principal, de momentul apariţiei şi de aspecte ale vieţii personale care pot conduce la astfel de manifestări. De asemenea, îi va solicita pacientului să menţină un jurnal de somn pentru 2 săptămâni, în relatările acestuia putând apărea indicii cu privire la cauzele tresăririlor nocturne. Tot în scop diagnostic se mai poate utiliza scala Epworth de evaluare a somnului, prin aceasta urmărindu-se modul în care somnul afectează viaţa de zi cu zi a individului. Se va pune accent şi pe istoricul medical al pacientului, fără a se omite medicaţia care ar putea declanşa astfel de episoade.


De cele mai multe ori, investigaţiile suplimentare nu sunt necesare, însă, dacă se suspectează existenţa unei patologii subiacente, medicul poate recurge la efectuarea unei polisomnografii. Aceasta urmărește evenimentele care se petrec în corpul pacientului în perioada de somn şi cuprinde: electroencefalograma, electrocardiograma, evaluarea respiraţiei, mişcarile mâinilor şi ale picioarelor. Înregistrările pot indica prezenţa sindromului de apnee în somn, manifestată, în principal, prin dificultăţi de respiraţie şi treziri nocturne cu senzaţie de sufocare, dar care ar putea provoca şi tulburări de somn, printre care şi tresăririle nocturne.

În egală măsură, atunci când frecvenţa şi intensitatea miocloniilor hipnagogice cresc, se impune realizarea unui control neurologic pentru a se exclude epilepsia. Pe electroencefalogramă se observă că miocloniile apar înainte de primul stadiu al somnului şi nu există modificări care să inducă posibilitatea existenţei unor crize epileptice. Trebuie luat în calcul şi sindromul picioarelor neliniștite, ce se manifestă în special prin: parestezii la nivelul membrelor inferioare şi spasme musculare în timpul zilei.


Diagnosticul diferenţial se va realiza, de primă intenţie, cu convulsiile mioclonice și tulburările somului REM. [2], [3], [4], [6]


Tratament şi metode de prevenţie

În general, tresăririle nocturne nu necesită tratament. Totuşi, este bine ca, în cazul în care acestea determină odihnă insuficientă să fie consultat un medic specialist psihiatru sau neurolog. În cazurile mai severe se poate recurge la administrarea de clonazepam.


Recomandări:

  • reducerea consumului de cofeină;
  • evitarea substanţelor stimulante;
  • evitarea suprasolicitării psihice;
  • efectuarea, pe timp de zi, a unor exerciţii fizice adecvate capacităţilor fizice ale individului;
  • încercarea unor tehnici de relaxare înainte de somn (respiraţie profundă, relaxare musculară progresivă, mindfulness);
  • evitarea stresului suplimentar care poate fi produs de existența tresăririlor nocturne;
  • ajustarea poziţiei de somn;
  • în cazul în care sunt atât de pregnante încât trezesc persoana din somn, efectuarea pentru 10-20 de minute înainte de revenirea la somn a unor activităţi relaxante;
  • îmbunătăţirea igienei somnului.


Ajustarea poziţiei de somn prevede dormitul pe o parte sau pe burtă în locul dormitului pe spate. De asemenea, un rol important îl are si salteaua de pat. Pe de o parte, o saltea prea moale va produce o senzaţie de relaxare corporală mai importantă şi va crește numărul de episoade de mioclonii hipnagogice. De cealaltă parte, o saltea prea fermă va induce o hiperexcitare neuronală cu provocarea unui reflex de alertă mai important.

 

Este necesară şi reducerea activităţilor pe timp de noapte pentru a se evita supraactivarea cortexului motor şi diminuarea, consecutivă, a capacităţii de a reduce activitatea din această regiune cerebrală. Un alt factor important este tratarea bolilor subiacente.


Există și anumite suplimente alimentare care pot ajusta tiparul de somn, dintre acestea putându-se menţiona:

  • magneziul şi calciul, cu rol în reglarea musculară şi a funcţiilor neuronale; 
  • uleiul de lavandă pentru reducerea activităţii neuronale;
  • melatonina cu rol în inducerea somnului şi relaxarea întregului corp. [1], [3], [6], [7], [8]

Data actualizare: 04-08-2016 | creare: 04-08-2016 | Vizite: 751

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK