Trosnirea degetelor

Trosnirea degetelor rămâne un subiect controversat atât pentru medici, cât și pentru pacienți. De-a lungul timpului, au apărut o serie de mituri legate de acest obicei considerat vicios de unii și profilactic de către alții. Pentru a elucida acest mister, s-au efectuat studii multiple, deși nu au fost obținute rezultate convingătoare.

Ce se întâmplă de fapt? În timpul trosnirii degetelor, cavitățile articulare își măresc volumul, iar în lichidul sinovial prezent în articulație, se formează niște bule de aer ce produc acel pocnet specific. Obiceiul devine vicios de multe ori, fiind repetat în mod inconștient de către unele persoane. Alții își justifică gestul prin teorii ciudate și greșite, potrivit cărora trosnitul degetelor le face bine.

Mitul 1. Trosnirea degetelor favorizează apariția osteoartritei.

Cercetările recent efectuate demonstrează că pocnitul degetelor nu reprezintă un factor de risc pentru osteoartrită. Au fost efectuate atât studii radiologice, cât și comparative între grupe diferite de pacienți care sufereau de acest obicei sau nu. Totuși, nu au existat diferențe remarcabile în predispoziția de a dezvolta pe parcurs artrită între cele două eșantioane.

Mitul 2. Trosnirea degetelor eliberează tensiunea și topește sarea acumulată în oase.

În niciun caz. Pocnetul pe care îl auziți sunt doar niște bule de aer ce se sparg în timp ce vă destindeți articulațiile. Dacă ați fi avut atâta sare încât să crape, cu siguranță ați fi avut o boală articulară suficient de gravă.

Rezultatele acestor studii nu cataloghează, însă, prostul obicei drept unul inofensiv, care trebuie practicat în continuare. Chiar dacă nu există dovezi clare, fiecare persoană care fie e dependentă de el, fie e ferm convinsă că este o ocupație folositoare, trebuie să renunțe la această deprindere extrem de neplăcută și enervantă pentru cei din preajmă.

Efecte

• Ligamentele de susținere devin din ce în ce mai laxe, iar degetele vor suferi de hipermobilitate.
• Ticul, repetat de multe ori, suprasolicită elementele articulației și poate conduce în timp la instalarea unei disfuncții mai serioase.
• Mâinile se pot umfla și deveni dureroase, iar puterea lor scade.
• Iritarea persoanelor din familie, de la serviciu, care mai devreme sau mai târziu o să vă atenționeze de acest viciu enervant.

Cum să scăpăm de acest obicei?

Ca și în cazul altor deprinderi vicioase, este necesar să conștientizați inutilitatea acestui gest și să doriți cu adevărat să îl abandonați. Încercați să analizați din ce motiv și în care circumstanțe simțiți nevoia de a trosni degetele. Neliniștea, stresul, momentele de maximă concentrare sunt doar câteva dintre situațiile pe fondul cărora vă strângeți, inconștient, degetele. Iată câteva metode care vă pot ajuta să vă dezobișnuiți:

• Găsiți un hobby care să vă țină mâinile ocupate. Puteți desena, scrie ori de câte ori intrați în sevrajul de a vă necaji degetele.
• Luați un pix, creion, monetă sau orice obiect mic aveți la îndemână și jucați-vă cu el. Puteți inventa tot soiul de trucuri care vă vor solicita imaginația și îndemânarea. Cubul lui Rubik vă poate fi de mare ajutor, la fel și alte jucării care necesită implicarea degetelor și a gândirii.
• O altă alternativă este masajul degetelor sau manichiura.
• Dacă cele de mai sus nu funcționează și simțiți nevoia de a va autopedepsi, puteți trece la o bandă de lipici (groasă) cu care să vă infășurați degetele.
• O cremă de mâini se poate aplica ori de câte ori doriți să contracarați obiceiul cu alt gest.

Dacă observați că cineva dintre persoanele apropiate suferă de acest obicei, comunicați-i. În măsura posibilităților, atenționați–o printr-un gest simplu (o atingere ușoară, de exemplu) de fiecare dată când vrea să trosnească în mod automat, fără a-și da seama. Există două tipuri de tehnici în acestă terapie comportamentală: cea pozitivă și cea negativă. Prima constă în stimularea dezvățării prin oferirea de mici cadouri sau recompense, de fiecare dată când persoana cu acest viciu reușește să se abțină. În mod contrar, metoda negativă include diverse pedepse, atenționări ce vor intimida gestul.