Tulburare schizofreniforma

Tulburarea schizofreniforma este o tulburare cu simptomele identice cu cele ale schizofreniei, cu conditia unei durate in timp de cel putin o luna, dar cel mult sase luni, cu o evolutie si un prognostic bun, cu o revenire la un nivel de functionare cognitiv, profesional si social comparativ cu cel anterior declansarii bolii.

Psihoza schizofreniforma”
este termenul introdus in anul 1939 de catre Gabriel Langfeldt - termen care reuneste un grup mare si diferit de pacienti care prezinta simptomele asemanatoare schizofreniei, dar care au insa un prognostic si o evolutie buna sau chiar excelenta, confirmat recent de psihiatria americana prin alcatuirea unui concept cu valoare prognostica, si anume : „good prognosis schizophrenia” cu o revenire la normalitate a starii psihice a acestor pacienti.

Epidemiologie si prevalenta

In general nu sunt date exacte privind epidemiologia tulburarii schizofreniforme, insa aceasta tulburare ar putea avea o frecventa de mai putin de jumatate din cea a schizofreniei. Datele disponibile in legatura cu prevalenta sunt oscilante in functie de conditiile socio-economice ale populatiei; se presupune ca in tarile dezvoltate incidenta bolii este chiar de cinci ori mai mica fata de incidenta schizofreniei, in schimb, in tarile in curs de dezvoltare, incidenta este mult crescuta mai ales a tipului „elemente de prognostic bun”, insa poate fi si la fel de frecventa ca schizofrenia in unele conditii.

Evolutie si prognostic

Din informatiile disponibile despre evolutia tulburarii schizofreniforme, aproximativ o treime dintre pacienti care au primit la externarea din spital acest diagnostic in decurs de sase luni se recupereaza si se confirma astfel diagnosticul initial. Un procent de 60-80% dintre pacienti pot progresa spre schizofrenie sau spre tulburare schizoafectiva.

Elementele prognostice favorabile sunt reprezentate de:
  • debutul simptomelor psihotice (ale delirului, halucinatiilor) in timp de patru saptamani din momentul primei modificari notabile in cadrul comportamentului persoanei sau in functionarea sa obisnuita in decursul zilei;
  • absenta tocirii sau aplatizarii afectului (o reducere severa a intensitatii tonului simtirilor si trairilor);
  • o functionare sociala si profesioanala anterior imbolnavirii buna;
  • un raspuns rapid si durabil in timp la schema terapeutica aplicata dupa sase luni de tratament care ii reda functionarea socio-profesionala respective persoane.

Criterii de diagnostic pentru tulburarea schizofreniforma

A) Sunt satisfacute criteriile A, D si E ale schizofreniei:
  • criteriul A reprezentat de simptome caraceristice - doua sau mai multe dintre: idei delirante, halucinatii, un limbaj dezorganizat, comportament catatonic (postura neprotrivita, bizara) simptome negative care cuprind: aplatizarea afectului, pulsiuni sau motivatii inadecvate, lipsa vointei.
  • criteriul D presupune excluderea tulburarilor schizoafective si pe cele care afecteaza dispozitia (daca pacientul prezinta episoade depresive majore, maniacale sau mixte in acelasi timp cu episodul psihotic).
  • criteriul E presupune excluderea tuturor conditiilor legate de consumul de substante sau a unor conditii medicale generale.
B) Un episod al tulburarii (incluzand fazele prodromala, activa si reziduala) dureaza cel putin o luna, dar mai putin de sase luni (Cand trebuie pus diagnosticul fara a se astepta recuperarea, diagnosticul trebuie etichetat ca „provizoriu”).

De specificat:

- fara elemente de prognostic bun;
- cu elemente de prognostic bun: doua (sau mai multe) din urmatoarele:
  • debut al simptomelor psihotice proeminente in decurs de 4 saptamani de la prima modificare importanta in comportamentul sau functionarea socio- profesionala obisnuita;
  • confuzie sau perplexitate la atingerea apogeului in timpului episodului psihotic;
  • functionare sociala sau profesionala inainte de debutul bolii buna;
  • absenta afectului plat sau obtuz.

Diagnostic diferential

  • Tulburari psihotice datorate unor conditii medicale generale sau legate de uzul unei substante (abuzul unui drog, un medicament)
  • Schizofrenia – durata episoadelor este mai mare de sase luni, deteriorarea este mai semnificativa si prognosticul mai putin favorabil;
  • Tulburare psihotica scurta – simptomele dureaza mai putin de o luna si se poate instala dupa un factor stresant din mediul social care este identificabil in majoritatea cazurilor;
  • Tulburari ale dispozitiei: tulburari afective cu elemente psihotice, tulburarea bipolara, tulburarea depresiva majora – este foarte important a se face diagnosticul diferential datorita disponibilitatii tratamentului specific si eficient pentru aceste tulburari ale dispozitiei;
  • Tulburarea schizoafectiva – are simptome asemanatoare schizofreniei insa in decursul bolii pot apare episoade de depresie, maniacale sau mixte in paralel ;
  • Tulburarea psihotica indusa - tulburarea apare in contextul unei relatii stranse cu o alta persoana cu un delir similar;
  • Tulburari delirante: deliruri sistematizate, care nu sunt bizare si care dureaza cel putin sase luni in contextul unei personalitati intacte, cu nivel de functionare relativ bun cu absenta fenomenelor psihoproductive de tipul halucinatiilor sau a altor simptome de schizofrenie;
  • Tulburarea psihotica fara alta specificatie: simptomatologie psihotica prezenta, dar nu exista informatii suficiente pentru a pune un diagnostic specific sau informatiile existente sunt contradictorii sau nu sunt satisfacute criteriile pentru nici o tulburare psihotica specifica datorita existentei unui element care de obicei deruteaza: halucinatii auditive complexe care persista de exemplu;
  • Tulburarea de dezvoltare pervasiva (de exemplu tulburarea autista) este in mod caracteristic recunoscuta in perioada de sugar sau mica copilarie (de regula sub varsta de 3 ani), nu exista ideile delirante si halucinatii;
  • Tulburari de personalitate - in general nu exista simptome psihotice, dar in cazul in care totusi exista sunt tranzitori si lipsite de importanta majora;
  • Tulburarea factica sau simularea - unii pot inceca sa imite simptomele din diverse motive, mai ales cele financiare (simulare) sau datorita unor motivatii psihologice profunde (factice);

Tratamentul tulburarii schizofreniforme

Tratamentul tulburarii schizofreniforme presupune apelarea la terapia farmacologica cat si la psihoterapie. Pentru tratamentul simptomelor psihotice in cazul in care siguranta respectivei peroane este in pericol dar si a celor din jur se impune internarea pentru o cat mai buna monitorizare dar si pentru siguranta. Tratamentul presupune administrarea medicatiei antipsihotice, agenti clasici dar si cei atipici. In cazul in care pacientul este agitat se administreaza agenti antipsihotici sedativi de tipul clorpromazinei si a thiotidazinei, in cazul in care nu este agitat se administreaza antipsihotice de tipul haloperidolului si a fluphenazinei. Pentru evitarea aparitiei efectelor adverse de tip extrapiramidal se vor administra medicamente anticolinergice, insa de ceva timp se recurge la administrarea de antipsihotice atipice (antagonisti serotonina – dopamina) care cauzeaza mai putine efecte secundare extrapiramidale. Cea mai tipica este clonazapina. Se mai pot asocia si medicamente sedativ- hinotice din clasa benzodiazepinelor.

Intreruperea sau scaderea medicatiei este luata in considerare daca episodul psihotic s-a rezolvat complet in timp de sase lui. Decizia de intrerupere a medicatiei se face individualizat in functie de raspunsul la tratament, de prezenta sau nu a efectelor secundare si a altor factori.

Psihoterapia inceputa inca din timpul spitalizarii si pe perioda imediat urmatoare ajuta pacientul sa inteleaga si sa asimileze aceste experiente de tip psihotic prin care trece. Este de necontestat ajutorul si sustinerea familiala alaturi de un climat protectiv atat pentru reinsertie cat si relationarea in mediul social, familial si profesional al persoanei.

Data actualizare: 02-04-2014 | creare: 05-10-2009 | Vizite: 13089

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Exercițiile de aerobic ar putea ajuta persoanele cu schizofrenie
  • Frații persoanelor cu schizofrenie au un risc mai mare pentru același diagnostic
  • Schizofrenia
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK