Tulburarea de anxietate generalizata

Tulburarea de anxietate generalizata
Tulburările de anxietate sunt unele dintre cele mai frecvente tulburări din prezent. O multitudine de persoane din întreaga lume suferă de diferite forme de anxietate, fie că este vorba de fobii, atacuri de panică, stres posttraumatic sau anxietate generalizată. [1]

Tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează în principal prin îngrijorări excesive în legătură cu diferite aspecte ale vieţii, sănătatea, muncă, viitor, familie. Aceste îngrijorări sunt dificil de controlat şi se pot generaliza rapid la multe experienţe zilnice.

Persoana cu anxietate generalizată îşi poate face oricând griji pentru alte lucruri care înainte nu produceau îngrijorare (de exemplu, că cineva drag se poate îmbolnăvi, deşi probabilitatea că se va întâmpla aşa ceva este mică) iar consecinţele evenimentului sunt văzute ca fiind catastrofice. Efectul îngrijorărilor este adesea unul negativ şi persistent, afectând activitatea, starea emoţională şi calitatea vieţii, spre deosebire de îngrijorările normale care pot fi  justificate şi trecătoare (ca atunci când o rudă apropiată este grav bolnavă).

Cauze

Cauzele tulburării nu sunt încă pe deplin înţelese. Experienţele de viaţă traumatice, condiţii vitrege, influenţe genetice şi disfuncţii neurobiologice sunt considerate potenţiali factori pentru anxietatea generalizată şi alte tulburări de anxietate. Anxietatea generalizată tinde să apară în familie, studiile pe gemeni arătând o influenţă ereditară moderată, care este totuşi mai puţin intensă decât în tulburarea de panică de exemplu.

Factorii neurobiologici includ dereglări ale unor sisteme variate de neurotransmiţători (serotonină, epinefrină, norepinefrină, GABA). Analiza neuroimagistică a revelat anomalii în amigdala cerebrală, cortexul prefrontal şi alte regiuni ale creierului.
Teoria învăţării are şi ea un rol important, este posibil ca îngrijorările sau precauţia să fie învăţate în familie, iar anxietatea (care în limite normale joacă un rol pozitiv, împiedicându-ne să intrăm în pericole) se poate asocia cu gânduri în legătură cu evenimente care nu sunt neapărat un pericol. [1]

Elemente şi tulburări asociate

Simptomele somatice apar de obicei în tulburările de anxietate, implicit şi în anxietatea generalizată (încordare a muşchilor, gură uscată, transpiraţie, ritm cardiac alert, respiraţie îngreunată, micţiuni frecvente sau senzaţia de „nod în stomac”) şi un răspuns de tresărire exagerat.

Tulburările afective se asociază cel mai frecvent cu anxietatea generalizată (de exemplu tulburarea depresivă majoră sau tulburarea distimică). Dar şi alte tulburări anxioase (panica, fobia socială, fobia specifică) şi tulburări în legătură cu substanţele (abuzul sau dependenţa de alcool, de sedative, hipnotice sau anxiolitice) se pot asocia cu această tulburare. Alte condiţii care pot fi asociate cu stresul (sindromul de colon iritabil, cefaleele) acompaniază frecvent anxietatea generalizată. [1]

Evoluţie

Mulţi indivizi cu anxietate generalizată relatează că s-au simţit anxiosi şi nervoşi toată viaţa lor. Deşi peste jumătate dintre cei care se prezintă pentru tratament relatează debutul tulburării în copilărie sau în adolescenţă, apariția acesteia după 20 ani nu este rar. Evoluţia este cronică, dar fluctuantă si adesea se înrăutăţeşte în cursul perioadelor de stres. [1]

Diagnostic

Criteriile de diagnostic conform DSM IV TR [1] pentru anxietate generalizată sunt urmatoarele:

Primul criteriu de diagnostic este apariţia anxietăţii şi preocupării, acestea trebuie să apară în majoritatea zilelor timp de cel puţin 6 luni pentru a atinge pragul clinic, în rest, preocupările sunt considerate normale.

Al doilea criteriu
este dificultatea de a controla preocuparea (apare în mod neintenţionat şi nu poate fi înlăturată)

Al treilea criteriu
trebuie să includă trei sau mai multe din următoarele simptome:
(a) agitaţia, neliniştea (o continuă stare de nelinişte, ca şi cum ceva rău e pe cale să se întâmple sau pur şi simplu fără motiv)
(b) oboseala (persoana oboseşte din ce în ce mai repede)
(c) lipsa concentrării sau dificultatea de a menţine atenţia pe o sarcină
(d) irascibilitate
(e) încordarea musculară (persoana resimte o tensiune musculară)
(f) probleme în legătură cu somnul (cel mai adesea apar dificultăţi de adormire sau trezitul foarte devreme)

Al patrulea criteriu
trebuie să diferenţieze între anxietate generalizată şi alte tulburări de anxietate cum ar fi: atacul de panică (perioada de frică intensă), fobia socială (frica de a vorbi în public sau frica de situaţii sociale), tulburarea obsesiv-compulsivă (obsesii si comportamente repetate în legătură cu un lucru), anxietate de separare (despărţirea de cei dragi), anorexia nervoasă (frica de a lua în greutate), somatizare (apariţia în principal a simptomelor somatice, durere, presiune, furnicături), ipohondrie (frica de a avea o boală gravă în ciuda asigurărilor medicilor), stres posttraumatic (gânduri şi preocupări în legătură cu un eveniment traumatic).

Al cincilea criteriu
se referă la faptul că, pentru a putea fi diagnosticată, anxietatea generalizată trebuie să afecteze persoana într-un fel sau altul. De obicei se ia în considerare modul în care este afectată activitatea, viaţa de zi cu zi sau relaţia cu alte persoane.

Ultimul criteriu
ia în considerare posibilitatea ca anxietatea să fie produsă de medicamente sau alte substanţe sau de o problemă medicală cum ar fi hipertiroidismul, ori de alte tulburări cum ar fi tulburările afective sau cele psihotice. Dacă unul din aceste cazuri se confirmă, atunci diagnosticul se schimbă.

Cum influenţează anxietatea generalizată gândirea ?

Persoanele cu anxietate generalizată se gândesc mai ales la diferitele pericole şi obstacole pe care le pot întâlni, fiind deosebit de precaute. Scopul gândirii anticipatorii este de a preveni eventualele probleme, totuşi de cele mai multe ori, aceste gânduri eşuează în a-şi atinge scopul din cauza situaţiilor neprevăzute care apar sau pentru că situaţiile pentru care există îngrijorarea nu s-au produs niciodată. Odată ce aceste gânduri se asociază cu anxietatea, ele devin tot mai frecvente din cauza emoţiei produse. Această frecvenţă ridicată a îngrijorărilor este interpretată mai ales ca o dovadă că ceva rău este pe cale să se întample. [3]

Îngrijorările persoanei anxioase se reduc de obicei la câteva aspecte (grija că ea sau cei apropiați se pot îmbolnăvi, că își poate pierde serviciul, că pot apărea probleme cu banii etc.) dar se pot comuta cu uşurinţă la alte lucruri chiar dacă probabilitatea lor de realizare este destul de mică. Toate aceste gânduri şi îngrijorări sunt responsabile de apariţia anxietăţii.

Tratament     

Terapia cognitiv comportamentală

Eficacitatea acestei terapii a fost demonstrată în multe studii clinice controlate. Teoriile cognitiv-comportamentale pornesc de la asumpţia că tulburările de anxietate, ca alte tulburări psihice, sunt cauzate în parte de gânduri distorsionate, ilogice sau nerealiste. Scopul tratamentlui este ca pacientul să dezvolte abilitatea de a recunoaşte, elimina şi corecta gândirea disfuncţională pentru a face faţă într-un mod adecvat diferitelor situaţii de viaţă. [2]
Psihoeducaţia, tehnicile de relaxare şi confruntare dar şi tehnicile de rezolvare a problemelor sunt alte componente ale terapiei.

Terapia cognitiv comportamentală bazată pe internet

Implică auto-terapia cu ajutorul diferitelor materiale sau auto-terapie la care se adaugă scurte contacte cu terapeutul prin mail sau telefon. Terapia bazată pe internet nu poate fi recomandată acum, deoarece nu există studii care să o compare cu psihoterapia cognitiv-comportamentală tradiţională şi în care terapeutul şi pacientul sunt în contact direct. [2]
Totuşi, în ultimii ani, un număr de studii privind terapia cognitiv-comportamentala bazată pe internet au fost dezvoltate și toate în afară de unul au identificat diferenţe semnificative între aceasta şi plasarea pe o listă de aşteptare.

Terapia psihodinamică

Tratamentul psihodinamic actual pentru tulburarea de anxietate generalizată constă adesea în terapie de scurtă durată, unde este preferata o atitudine terapeutică activă. Din cauza deficitului de cercetări pe această temă, nimic nu poate fi spus deocamdată despre posibila eficacitate al altor forme de terapie psihodinamică. [2]

Tratament medicamentos

Există numeroase studii clinice controlate ale farmacoterapiei pentru anxietate generalizată cu rate ale răspunsului într 44% şi 81%. Medicamentele de primă mână utilizate sunt cele care au substanţă activă escitalopram, paroxetină, duloxetină, venlafaxină, pregabalin. Medicamentele utilizate ca alternativă sunt cele care conţin buspironă, imipramină, opipramol, hidroxizină. Pentru tratamentul concomitent cu antidepresive până la debutul efectului antidepresiv se folosşte alprazolam. Benzodiazepinele sunt şi ele folosite: diazepam, lorazepam şi bromazepam. Iar Quetiapina, un antipsihotic atipic dezvoltat iniţial pentru schizofrenie este eficient şi împotriva anxietăţii generalizate. [2]
Orice tratament medicamentos trebuie luat doar la recomandarea şi prescrierea medicului.

Terapia combinată

Având în veere că atât psihoterapia cât şi tratamentul medicamentos sunt eficiente, o combinaţie între cele două poate fi recomandată. [2]

Data actualizare: 07-08-2014 | creare: 08-01-2007 | Vizite: 25641
Bibliografie
1. DSM IV
2. Borwin Bandelow, Reinhard Boerner, Siegfried Kasper, Michael Linden, Hans-Ulrich Wittchen and Hans-Jürgen Möller - The Diagnosis and Treatment of Generalized Anxiety Disorder, Deutsches Arzteblatt International. Apr 2013. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3651952/
3. Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie şi anxietate - Robert L. Leahy şi Stephen J. Holland, 2000.

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Anxietatea și stresul cronic pot crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
  • Dependența față de tehnologiile mobile a fost asociată cu depresia și anxietatea
  • Anxietatea poate influența negativ luarea deciziilor
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK