Tulburarea de anxietate generalizata

Tulburarea de anxietate generalizata

Tulburarea de anxietate generalizata
Tulburările de anxietate sunt unele dintre cele mai frecvente tulburări din prezent. O multitudine de persoane din întreaga lume suferă de diferite forme de anxietate, fie că este vorba de fobii, atacuri de panică, stres posttraumatic sau anxietate generalizată. [1]

Tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează în principal prin îngrijorări excesive în legătură cu diferite aspecte ale vieÅ£ii, sănătatea, muncă, viitor, familie. Aceste îngrijorări sunt dificil de controlat ÅŸi se pot generaliza rapid la multe experienÅ£e zilnice.

Persoana cu anxietate generalizată îÅŸi poate face oricând griji pentru alte lucruri care înainte nu produceau îngrijorare (de exemplu, că cineva drag se poate îmbolnăvi, deÅŸi probabilitatea că se va întâmpla aÅŸa ceva este mică) iar consecinÅ£ele evenimentului sunt văzute ca fiind catastrofice. Efectul îngrijorărilor este adesea unul negativ ÅŸi persistent, afectând activitatea, starea emoÅ£ională ÅŸi calitatea vieÅ£ii, spre deosebire de îngrijorările normale care pot fi  justificate ÅŸi trecătoare (ca atunci când o rudă apropiată este grav bolnavă).

Cauze

Cauzele tulburării nu sunt încă pe deplin înÅ£elese. ExperienÅ£ele de viaţă traumatice, condiÅ£ii vitrege, influenÅ£e genetice ÅŸi disfuncÅ£ii neurobiologice sunt considerate potenÅ£iali factori pentru anxietatea generalizată ÅŸi alte tulburări de anxietate. Anxietatea generalizată tinde să apară în familie, studiile pe gemeni arătând o influenţă ereditară moderată, care este totuÅŸi mai puÅ£in intensă decât în tulburarea de panică de exemplu.

Factorii neurobiologici includ dereglări ale unor sisteme variate de neurotransmiţători (serotonină, epinefrină, norepinefrină, GABA). Analiza neuroimagistică a revelat anomalii în amigdala cerebrală, cortexul prefrontal ÅŸi alte regiuni ale creierului.
Teoria învăţării are ÅŸi ea un rol important, este posibil ca îngrijorările sau precauÅ£ia să fie învăţate în familie, iar anxietatea (care în limite normale joacă un rol pozitiv, împiedicându-ne să intrăm în pericole) se poate asocia cu gânduri în legătură cu evenimente care nu sunt neapărat un pericol. [1]

Elemente şi tulburări asociate

Simptomele somatice apar de obicei în tulburările de anxietate, implicit ÅŸi în anxietatea generalizată (încordare a muÅŸchilor, gură uscată, transpiraÅ£ie, ritm cardiac alert, respiraÅ£ie îngreunată, micÅ£iuni frecvente sau senzaÅ£ia de „nod în stomac”) ÅŸi un răspuns de tresărire exagerat.

Tulburările afective se asociază cel mai frecvent cu anxietatea generalizată (de exemplu tulburarea depresivă majoră sau tulburarea distimică). Dar ÅŸi alte tulburări anxioase (panica, fobia socială, fobia specifică) ÅŸi tulburări în legătură cu substanÅ£ele (abuzul sau dependenÅ£a de alcool, de sedative, hipnotice sau anxiolitice) se pot asocia cu această tulburare. Alte condiÅ£ii care pot fi asociate cu stresul (sindromul de colon iritabil, cefaleele) acompaniază frecvent anxietatea generalizată. [1]

Evoluţie

MulÅ£i indivizi cu anxietate generalizată relatează că s-au simÅ£it anxiosi ÅŸi nervoÅŸi toată viaÅ£a lor. DeÅŸi peste jumătate dintre cei care se prezintă pentru tratament relatează debutul tulburării în copilărie sau în adolescenţă, apariÈ›ia acesteia după 20 ani nu este rar. EvoluÅ£ia este cronică, dar fluctuantă si adesea se înrăutăţeÅŸte în cursul perioadelor de stres. [1]

Diagnostic

Criteriile de diagnostic conform DSM IV TR [1] pentru anxietate generalizată sunt urmatoarele:

Primul criteriu de diagnostic este apariÅ£ia anxietăţii ÅŸi preocupării, acestea trebuie să apară în majoritatea zilelor timp de cel puÅ£in 6 luni pentru a atinge pragul clinic, în rest, preocupările sunt considerate normale.

Al doilea criteriu
este dificultatea de a controla preocuparea (apare în mod neintenÅ£ionat ÅŸi nu poate fi înlăturată)

Al treilea criteriu
trebuie să includă trei sau mai multe din următoarele simptome:
(a) agitaÅ£ia, neliniÅŸtea (o continuă stare de neliniÅŸte, ca ÅŸi cum ceva rău e pe cale să se întâmple sau pur ÅŸi simplu fără motiv)
(b) oboseala (persoana oboseÅŸte din ce în ce mai repede)
(c) lipsa concentrării sau dificultatea de a menţine atenţia pe o sarcină
(d) irascibilitate
(e) încordarea musculară (persoana resimte o tensiune musculară)
(f) probleme în legătură cu somnul (cel mai adesea apar dificultăţi de adormire sau trezitul foarte devreme)

Al patrulea criteriu
trebuie să diferenÅ£ieze între anxietate generalizată ÅŸi alte tulburări de anxietate cum ar fi: atacul de panică (perioada de frică intensă), fobia socială (frica de a vorbi în public sau frica de situaÅ£ii sociale), tulburarea obsesiv-compulsivă (obsesii si comportamente repetate în legătură cu un lucru), anxietate de separare (despărÅ£irea de cei dragi), anorexia nervoasă (frica de a lua în greutate), somatizare (apariÅ£ia în principal a simptomelor somatice, durere, presiune, furnicături), ipohondrie (frica de a avea o boală gravă în ciuda asigurărilor medicilor), stres posttraumatic (gânduri ÅŸi preocupări în legătură cu un eveniment traumatic).

Al cincilea criteriu
se referă la faptul că, pentru a putea fi diagnosticată, anxietatea generalizată trebuie să afecteze persoana într-un fel sau altul. De obicei se ia în considerare modul în care este afectată activitatea, viaÅ£a de zi cu zi sau relaÅ£ia cu alte persoane.

Ultimul criteriu
ia în considerare posibilitatea ca anxietatea să fie produsă de medicamente sau alte substanÅ£e sau de o problemă medicală cum ar fi hipertiroidismul, ori de alte tulburări cum ar fi tulburările afective sau cele psihotice. Dacă unul din aceste cazuri se confirmă, atunci diagnosticul se schimbă.

Cum influenÅ£ează anxietatea generalizată gândirea ?

Persoanele cu anxietate generalizată se gândesc mai ales la diferitele pericole ÅŸi obstacole pe care le pot întâlni, fiind deosebit de precaute. Scopul gândirii anticipatorii este de a preveni eventualele probleme, totuÅŸi de cele mai multe ori, aceste gânduri eÅŸuează în a-ÅŸi atinge scopul din cauza situaÅ£iilor neprevăzute care apar sau pentru că situaÅ£iile pentru care există îngrijorarea nu s-au produs niciodată. Odată ce aceste gânduri se asociază cu anxietatea, ele devin tot mai frecvente din cauza emoÅ£iei produse. Această frecvenţă ridicată a îngrijorărilor este interpretată mai ales ca o dovadă că ceva rău este pe cale să se întample. [3]

Îngrijorările persoanei anxioase se reduc de obicei la câteva aspecte (grija că ea sau cei apropiaÈ›i se pot îmbolnăvi, că îÈ™i poate pierde serviciul, că pot apărea probleme cu banii etc.) dar se pot comuta cu uÅŸurinţă la alte lucruri chiar dacă probabilitatea lor de realizare este destul de mică. Toate aceste gânduri ÅŸi îngrijorări sunt responsabile de apariÅ£ia anxietăţii.

Tratament     

Terapia cognitiv comportamentală

Eficacitatea acestei terapii a fost demonstrată în multe studii clinice controlate. Teoriile cognitiv-comportamentale pornesc de la asumpÅ£ia că tulburările de anxietate, ca alte tulburări psihice, sunt cauzate în parte de gânduri distorsionate, ilogice sau nerealiste. Scopul tratamentlui este ca pacientul să dezvolte abilitatea de a recunoaÅŸte, elimina ÅŸi corecta gândirea disfuncÅ£ională pentru a face faţă într-un mod adecvat diferitelor situaÅ£ii de viaţă. [2]
Psihoeducaţia, tehnicile de relaxare şi confruntare dar şi tehnicile de rezolvare a problemelor sunt alte componente ale terapiei.

Terapia cognitiv comportamentală bazată pe internet

Implică auto-terapia cu ajutorul diferitelor materiale sau auto-terapie la care se adaugă scurte contacte cu terapeutul prin mail sau telefon. Terapia bazată pe internet nu poate fi recomandată acum, deoarece nu există studii care să o compare cu psihoterapia cognitiv-comportamentală tradiÅ£ională ÅŸi în care terapeutul ÅŸi pacientul sunt în contact direct. [2]
TotuÅŸi, în ultimii ani, un număr de studii privind terapia cognitiv-comportamentala bazată pe internet au fost dezvoltate È™i toate în afară de unul au identificat diferenÅ£e semnificative între aceasta ÅŸi plasarea pe o listă de aÅŸteptare.

Terapia psihodinamică

Tratamentul psihodinamic actual pentru tulburarea de anxietate generalizată constă adesea în terapie de scurtă durată, unde este preferata o atitudine terapeutică activă. Din cauza deficitului de cercetări pe această temă, nimic nu poate fi spus deocamdată despre posibila eficacitate al altor forme de terapie psihodinamică. [2]

Tratament medicamentos

Există numeroase studii clinice controlate ale farmacoterapiei pentru anxietate generalizată cu rate ale răspunsului într 44% ÅŸi 81%. Medicamentele de primă mână utilizate sunt cele care au substanţă activă escitalopram, paroxetină, duloxetină, venlafaxină, pregabalin. Medicamentele utilizate ca alternativă sunt cele care conÅ£in buspironă, imipramină, opipramol, hidroxizină. Pentru tratamentul concomitent cu antidepresive până la debutul efectului antidepresiv se folosÅŸte alprazolam. Benzodiazepinele sunt ÅŸi ele folosite: diazepam, lorazepam ÅŸi bromazepam. Iar Quetiapina, un antipsihotic atipic dezvoltat iniÅ£ial pentru schizofrenie este eficient ÅŸi împotriva anxietăţii generalizate. [2]
Orice tratament medicamentos trebuie luat doar la recomandarea ÅŸi prescrierea medicului.

Terapia combinată

Având în veere că atât psihoterapia cât ÅŸi tratamentul medicamentos sunt eficiente, o combinaÅ£ie între cele două poate fi recomandată. [2]

Data actualizare: 07-08-2014 | creare: 08-01-2007 | Vizite: 42507
Bibliografie
1. DSM IV
2. Borwin Bandelow, Reinhard Boerner, Siegfried Kasper, Michael Linden, Hans-Ulrich Wittchen and Hans-Jürgen Möller - The Diagnosis and Treatment of Generalized Anxiety Disorder, Deutsches Arzteblatt International. Apr 2013. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3651952/
3. Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie şi anxietate - Robert L. Leahy şi Stephen J. Holland, 2000.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Anxietatea È™i stresul cronic pot creÈ™te riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
  • DependenÈ›a față de tehnologiile mobile a fost asociată cu depresia È™i anxietatea
  • Anxietatea poate influenÈ›a negativ luarea deciziilor
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum