Tulburarea exploziva intermitenta

Criteriile de diagnostic pentru tulburarea exploziva intermitenta au in centrul atentiei episoade de agresivitate care rezulta in raul altora. Aceste criterii sunt:
1. cateva episoade diferite de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive, rezultand astfel acte agresive serioase sau in distrugerea de bunuri;
2. gradul de agresivitate exprimat in cursul episoadelor este disproportionat fata de orice element stresant psihosocial care le pot precipita faptele;
3. episoadele de agresivitate nu pot fi explicate mai bine de o alta tulburare mintala si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante sau ale unei conditii medicale generale.

Persoana in cauza poate descrie episoade agresive ca “perioade” sau “atacuri” in care comportamentul exploziv este precedat de un sentiment de tensiune sau in mod opus de excitatie si este urmat imediat de o senzatie de eliberare. Insa, mai tarziu dupa evenimentul exploziv persoana poate simti sentimente de culpabilitate, de vinovatie, remuscare, regrete si chiar ar putea fi jenat de acest comportament agresiv al sau.
In intervalele de timp dintre crize nu sunt semne de agresivitate sau impulsivitate. Initial a fost confundata cu o personalitate emotional-instabila sau personalitate pasiv-agresiva.

Boala este rar diagnosticata ca de sine statatoare si apare predominant la persoanele de sexul masculin. La rudele de gradul intai ale acestor pacienti se remarca tulburari depresive si unele comportamente adictive ce include consumul de alcool si substante de abuz.

In etiologia acestei tulburari unele concepte psihodinamice cauta sa explice aceste accese de violenta si manie prin rolul defensiv, in reglarea distantelor interpersonale si protejarea acestora impotriva altor raniri narcisistice. Cauzele biologice incrimineaza nivele scazute a recaptarii serotoninei plachetare, dar si asocierea dintre concentratiile scazute ale acidului 5-hidroxiindolacetic (un catabolit al serotoninei) si impulsivitatea ca manifestare caracteristica. Concentratiile crescute de testosteron din lichidul cefalorahidian extras prin punctie de la nivelul maduvii spinarii (LCR) ar fi corelate cu agresivitatea si violenta interpersonala.
Stimularea activitatii sistemului serotonergic, prin administrarea L- triptofanului (precursor serotoninic) sau a drogurilor de crestere a nivelului serotoninei la nivelul sinapsei, prin blocarea recaptarii ar avea efecte benefice asupra controlului manifestarilor agresive, violente ale acestor pacienti. Trebuie cautat in anamneza un istoric de conditii neurologice de exemplu cefalee, migrene, traumatisme craniene, episoade de inconstiinta, convulsii febrile in copilarie. Insertia sociala a acestor persoane este destul de dificila, cu dificultati de mentinere a unui loc de munca stabil, absenteism scolar, conflicte cu legea, tensiuni in cadrul relatiilor personale cu membrii familiei.

Aceasta tulburare exploziva intermitenta poate debuta la orice varsta, dar de obicei se manifesta in a doua si a treia decada a vietii sale, insa la maturitate se atenueaza agresivitatea.

Diagnosticul diferential al tulburarii explozive intermitente are in central atentiei agresivitatea care poate surveni si in alte afectiuni. Astfel, acest diagnostic se pune numai dupa ce sunt excluse alte afectiuni, ca deliriumul (in acest caz apare o perturbare de comportament) . Se distinge de dementa, de modificari a personalitatii datorita unei conditii medicale generale, tip agresiv care este diagnosticata cand episoadele agresive sunt datorate unuor efecte fiziologice directe ale unei conditii medicale generale, (ca in cazul unui traumatism cerebral), in cazuri destul de rare aceasta violenta poate aparea la persoanele cu epilepsie frontala si de lob temporal (epilepsie complexa partial).
Explozii violente de comportament pot surveni de asemenea in asociere cu intoxicatia sau sevrajul de o substanta (cel mai des incriminate fiind alcoolul, cocaina si alte stimulante, barbiturice, inhalante) – se efectueaza teste in urina sau sange pentru depistarea lor.

In acelasi timp trebuie diferentiata de comportamentul agresiv (ce domina fondul disarmonic al personalitatii) ce poate aparea in tulburarile de conduita, in tulburarea de personalitate antisociala, tulburarea de personalitate borderline (de granita), episodul maniacal sau schizofrenie. Episoadele bruste de furie asociate cu simptome vegetative (tahicardie, transpiratii, congestive faciala) denumite ca “ atacurile de furie” plus sentimente de pierderea a controlului au fost descrise la persoanele cu tulburari depresive majore si la cei cu atacuri de panica. De mentionat ca aceste doua diagnostice pot fi puse impreuna (episod depresiv sever major si tulburare exploziva intermitenta) . De asemenea, comportamentul agresiv poate surveni desigur si in momentul in care nu este prezenta nici o tulburare mintala. Comportamnetul intentional se diferentiaza de tulburarea exploziva intermitenta prin prezenta motivatiei si beneficiul din actul agresiv, in situatii cu implicatii medico-legale, indiviziii pot simula aceasta tulburare pentru a evita responsabilitatea pentru comportamentul lor.

Furia ca o reactive normala la anumite intamplari din viata sau in fata unor situatii trebuie de asemenea distinsa de furia patologica care poate apare ca parte a unui episoade agresive din cadrul tulburarii explozive intermitente, ce survine cu usoara sau fara nici un fel de provocare din partea stimulilor din exterior.

Tratament:

Tratamentul in tulburarea exploziva intermitenta cuprinde asocierea intre farmacoterapie si psihoterapie particularizandu-se astfel dupa fiecare caz in parte. Pentru aparitia unui rezultat satisfactator se pot utiliza diverse clase de medicamente dintre care antagonisti ai receptorilor ß-adrenergici, anticonvulsivante (carbamazepina, fenitoina, litiu), medicamente serotoninergice (buspironul, trazodonul) si SSRI (fluoxetina) . Benzodiazepinele pot sa agraveze aceasta conditie prin efectul dezinhibitor. Alte masuri include psihoterapia suportiva, Terapia de grup fixarea de limite si terapie familiala daca pacientul este un copil sau adolescent. trebuie folosita cu prudenta daca bolnavul ar putea ataca alti membri ai grupului.
Din punct de vedere al evolutiei se cunoaste ca odata cu trecerea timpului severitatea episoadelor poate creste.