Tulburarile legate de consumul de cafeina

Cafeina este un alcaloid albicios, cristalin derivat din boabele de cafea sau frunzele de ceai verde, negru. Apartine unei clase de compusi numiti xantine. Cafeina este clasificata alaturi de cocaina si amfetamine ca un analeptic sau stimulant al sistemului nervos central. Cafeaua este cea mai abundenta sursa de cafeina, desi cafeina se mai gaseste in ceai, cacao si bauturile cola precum si in alte medicatii antalgice.

Tulburarile produse de cafeina nu sunt adesea recunoscute dintr-un numar variat de motive. Astfel cafeina nu este considerata un drog. Consumul bauturilor care o contin este nerestrictionat de catre lege si aproape universal in lume, cafeina fiind cunoscuta in cartile medicale drept drogul psihoactiv cu folosirea cea mai larga in lume.

Frecvent oamenii subestimeaza cantitatea de cafeina consumata zilnic deoarece asociaza cafeina doar cu cafeaua. Ceaiul, cacao si unele tipuri de bauturi usoare precum sucul de portocale, berea si cola contin o cantitate semnificativa de cafeina. Ciocolata si inghetata cu cacao sunt surse alternative de cafeina.

Cafeina este indicata medical in antrenamentul atletic pentru ameliorarea crampelor musculare. Este disponibila in preparate care contin si acetaminofen sau aspirina pentru ameliorarea durerii. Cafeina produce un grad mai mic de dependenta psihologica fata de alte droguri. Putine persoane care o consuma frecvent si in cantitati mari au pierdut controlul aportului de cafeina sau prezinta dificultati in reducerea sau oprirea consumului bauturilor si alimentelor care o contin. Simptomele consumului de cafeina sunt usor de confundat cu cele ale anxietatii.

Farmacologia cafeinei in organism

Cunoasterea efectelor cafeinei asupra sistemului nervos central si a altor organe si sisteme este importanta pentru a intelege potentialul sau de a da dependenta psihologica. Cand o persoana consuma o bautura care contine cafeina aceasta este absorbita din tractul digestiv fara a fi clivata sau transformata enzimatic. Este rapid distribuita la tesuturile corpului prin sange. Daca o femeie gravida bea o cana cu cafea sau ceai, cafeina va traversa bariera feto-placentara si va intra in sangele copilului.

Cand cafeina ajunge la creier creste secretia de norepinefrina, un neurotransmitator asociat cu asa numitul raspuns de lupta. Cresterea nivelului de noradrenalina si a activitatii neuronale ajuta la explicarea similaritatii simptomelor intoxicatiei cu cafeina cu cele ale atacului de panica.

Efectele cafeinei apar prin antagonism competitiv pentru receptorii adenozinici. Adenozina este o substanta care moduleaza activitatea neuronilor si produce un efect sedativ usor cand activeaza anumiti receptori adenozinici. Cafeina concureaza cu aceasta substanta legandu-se la receptorii ei si inhiband efectele sedative. Daca o persoana se opreste din consumul de cafeina, adenozina nu mai are competitiv si produce efect sedativ, care este experimentat drept oboseala sau somnolenta.

Preferinta universala pentru cafeina este legata de proprietatile sale psihostimulante. La o persoana sanatoasa, cafeina promoveaza excitarea cognitiva si lupta impotriva oboselii. Aceleasi proprietati activatoare pot produce stres simptomatic la un numar mic din populatie. Susceptibilitatea la acest distres simptomatic este determinat de trei factori:

• doza consumata
• vulnerabilitatea individuala la cafeina
• preexistenta de boli medicale sau psihiatrice care este agravata de folosirea de psihostimulante.

Cantitatea de cafeina in cafea si ceai variaza in functie de metodele de pregatire:

• cafea naturala la ibric - 120 mg
• cafea instant - 70 mg
• ceai rece - 60 mg
• ceai cald - 60 mg
• bauturi cafeinate usoare - 50 mg - berea - 16 mg
• cola - 31 mg
• ciocolata neagra - 31 mg.

Cafeina poate produce o varietate de simptome psihice dupa ingestia a 100 mg, desi catitati de 250 mg sau mai mari sunt necesare de obicei pentru a produce simptomele care intrunesc criteriile intoxicatiei cu cafeina.

Interactiunea cafeinei cu medicamentele

Cafeina este frecvent combinata cu aspirina sau acetaminofenul in analgezice. Poate de asemenea fi combinata cu bauturi care contin ibuprofen. Pe de alta parte, unele categorii de medicamente nu trebuie combinate cu cafeina: contraceptivele orale, cimetidina, mexiletina si disulfiramul interfera cu distrugerea cafeinei din organism. Cafeina interfereaza cu absorbtia fierului in corp si cu medicamentele care regleaza ritmul cardiac, incluzand quinidina si propranololul. Cafeina poate produce efecte adverse severe daca este consumata alaturi de unele medicamente decongestionante.

Combinarea efedrinei cu cafeina a fost folosita in unele regimuri de slabit datorita efectului de scadere in greutate. Inca se fac studii asupra eficacitatii si sigurantei acestei combinatii.

Tulburarile induse de cafeina

Tulburarile induse de consumul excesiv de cafeina cuprind:

• intoxicatia cu cafeina
• tulburarea anxioasa indusa de cafeina
• tulburarile somnului induse de cafeina
• alte tulburari nespecificate induse de cafeina.

Intoxicatia cu cafeina - criterii de diagnostic

• consum recent de cafeina, de obicei peste 250 mg (peste 2-3 cesti de cafea)
• demonstrarea a mai multor dintre urmatoarele semne la scurt timp dupa ingestia cafeinei
• neliniste, nervozitate, excitare, insomnia, eritem al fetei, diureza
• tulburari gastrointestinale, crampe musculare, perioade de inexhaustibilitate, agitatie psihomotorie, logoree, tahicardie si aritmii cardiace.

Simptomele de mai sus determina distres semnificativ clinic sau afectare a vietii sociale, profesionale. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale patologice sau unei afectiuni mentale anxioase.

Tulburare anxioasa indusa de cafeina - criterii de diagnostic

• anxietatea severa predomina tabloul clinic
• exista istoric pozitiv pentru anxietatea dezvoltata in timp de o luna prin intoxicare cu cafeina sau sevraj de la cafeina sau alte medicamente care contin cafeina
• tulburarea nu este indusa de alta substanta si nu se datoreaza unei afectiuni anxioase primare
• tulburarea nu apare exclusiv in cursul delirului
• tulburarea determina distres semnificativ clinic sau afectare a vietii sociale, profesionale.

Tulburare de somn indusa de cafeina - criterii de diagnostic

• tulburarea evidenta a somnului suficient de severa pentru a indica control medical
• exista istoric pozitiv sau teste de laborator care atesta ca aceasta este consecinta directa a consumului de cafeina
• tulburarea nu este descrisa mai bine de nicio alta boala mentala
• tulburarea nu apare exclusiv in timpul delirului
• tulburarea nu intruneste criteriile tulburarilor de somn legate de respiratie sau ale narcolepsiei
• tulburarea determina distres clinic semnificativ, afectare sociala si profesionala.

Alte tulburari nespecifice legate de cafeina - criterii de diagnostic

• include tulburari induse de cafeina altele decit cele de mai sus
• simptomele sevrajului de cafeina care nu sunt recunoscute oficial drept diagnostice.

Sevrajul la cafeina

Simptomele debuteaza la 6-12 ore de la incetarea sau scaderea consumului de cafeina, ating maximul in 1-2 zile si persista pentru o saptamana.

Criteriile cuprind:

• consum zilnic prelungit de cafeina
• incetarea brusca a cafeinei sau reducerea dozei de cafeina folosite, urmata rapid de cefalee sau unul, mai multe simptome care cuprid fatigabilitate marcata sau somnolenta, anxietate marcata sau depresie, greata si varsaturi
• simptomele de mai sus determina distres clinic semnificativ sau afectare a vietii sociale si profesionale a individului
• simptomele nu se datoreaza unei boli mentale sau medicale generale.

In afara de tulburarile psihiatrice induse de cafeina medicii iau in considerare si influenta psihostimulantelor asupra altor boli mentale.

Persoanele care abuzeaza de alte substante consuma de obicei cantitati mari de cafeina. Persoanele cu schizofrenie consuma tipic cantitati mari de cafeina. Cafeina poate contribui la agitatie, iritabilitate si posibil interfera cu medicatia antipsihotica. Pe de alta parte, cafeina poate ridica sever nivelul medicamentelor antipsihotice in sange crescand si efectele lor adverse. Mecanismul explicativ este ca antipsihoticele si cafeina sunt metabolizate complet de catre sistemul enzimatic P 450 din ficat. Pacientii cu tulburari bipolare sunt la risc de exacerbare a simptomelor maniacale cand consuma cantitati mari de cafeina. Acest fenomen se datoreaza proprietatilor psihostimulante si cresterii secretiei renale a litiului.

Depresia severa este corelata cu nivele ridicate de cafeina in sange.

Persoanele cu atacuri de panica sunt la risc de a-si precipita atacul dupa consumul de cafeina.

Tratament

Tratamentul tulburarilor asociate consumului de cafeina implica nivele diminuate ale consumului sau abstinenta de la bauturile care contin cafeina. Unele persoane acuza simptome usoare de sevraj care includ cefalee, iritabilitate, si greata ocazional, dar acestea se rezolva rapid.