Tulburarile somnului la femei

Tulburarile somnului la femei
Femeile sunt predispuse de doua ori mai mult decit barbatii de a prezenta dificultati de a adormi sau de a-si mentine somnul, desi inainte de pubertate astfel de diferente nu sunt notabile. Factorii hormonali, problemele psihologice, cel mai probabil depresia precum si sindroamele dureroase sunt frecvente cind se suspecteaza insomnia la femei. Calitatea deficitara a somnului si somnul inadecvat afecteaza calitatea vietii.

Sindromul picioarelor nelinistite
este mult mai prevalent la femei si apare cu incidenta ridicata in perioada de graviditate.

Somnul este o parte esentiala din viata deoarece contribuie semnificativ la refacerea si recuperarea functiilor mentale si fizice. Somnul este definit drept statusul inconstient reversibil cu pozitie caracteristica, lipsa mobilitatii, ochi inchisi si excitare la stimuli externi ridicata. Conditiile medicale si urologice incluzind vezica superactiva, nocturia, fibromialgia, durerea cronica si artrita pot determina treziri nocturne si tulburari semnificative ale somnului.

Tulburarile somnului la femei se pot referi la o larga varietate de probleme legate de somn, incluzind somn insuficient sau de calitate deficitara si neregenerativ. Chiar scurtele tresariri, daca sunt frecvente, pot diminua calitatile de regenerare ale somnului din cauza absentei somnului REM. Numeroase efecte negative ale calitatii deficitare a somnului au fost documentate in literature medicala, incluzind somnolenta excesiva diurna, lipsa productivitatii in munca, simptome depresive, stres ridicat si diminuarea calitatii vietii.

Cauze si factori de risc

In general, hormonii steroizi joaca un rol in etiologia tulburarilor de somn la femei, fie printr-un efect direct asupra proceselor de somn, fie prin efectul lor asupra statusului emotional. Hormonii steroizi influenteaza somnul EEG in timpul fazei luteale prin cresterea frecventei EEG si a temperaturii central corporale. Absenta estrogenului, mai tirziu in viata, conduce la simptome vasomotorii, incluzind bufeuri care determina tulburarile somnului si insomnia la femei.

Diminuarea estrogenului joaca un rol si in etiologia apneei de somn.
Alaturi de factorii hormonali, conditiile psihiatrice, in special tulburarile emotionale cit si conditiile dureroase cronice sunt strins asociate cu insomnia.

Factorii patopsihologici observati la femei in unele dintre tulburarile majore ale somnului cuprind:

Respiratia disfunctionala in somn

Aceasta implica diferite grade de obstructie faringiana rezultind prin presiunea negativa inalta declansata de efortul inspirator si esecul dilatarii cailor respiratorii superioare pentru a mentine calibrul. Factorii care contribuie sunt un grad de atonie musculara si diferite anomalii anatomice care cresc ocluzia cailor respiratorii (macroglosie, amigdale marite).

Obezitatea
este un factor de risc cunoscut pentru aceasta conditie. Femeile afectate sunt mai obeze decit barbatii din cauza distributiei diferite a grasimii. Prevalenta, severitatea si natura obstructiei se modifica cu menopauza. Femeile in postmenopauza au un risc de doua ori mai mare de a dezvolta conditia fata de premenopauza. O explicatie posibila este probabil progesteronul, un hormon feminin scazut in menopauza cu activitate asupra dilatarii faringelui.

Sindromul picioarelor nelinistite si tulburarea de miscare periodica a picioarelor

Acestea sunt conditii idiopatice care pot cauza intreruperi severe ale somnului. Sindromul picioarelor nelinistite, o conditie ce implica miscarea apare de obicei inaintea debutului somnului. Este asociata cu disconfortul picioarelor determinind neliniste ameliorata de miscare. Deficitul de fier a fost implicat in patologia conditiei.

Narcolepsia

Cele patru caracteristici majore ale narcolepsiei sunt: somnolenta diurna, halucinatiile hipnagogice, cataplexia si paralizia in somn. Aceste caracteristici sunt strins legate de elementele care apar doar in somnul REM. Cataplexia care inseamna pierderea brusca a tonusului muscular in timpul orelor de trezire este identica cu paralizia musculara experimentata normal in timpul somnului REM. De aceea narcolepsia a fost considerata a reprezenta un proces disociativ al somnului REM si o invazie a acestor mecanisme in orele de trezire.

Tulburarile ritmului circadian

Cea mai comuna conditie din acest grup este sindromul fazei intirziate de somn cu debut tipic la pubertate. Conditia este caracterizata de intirzierea semnificativa cu 3-4 ore a orei de somn nocturne cit si a celei diurne de trezire in prezenta unei perioade de somn totale normale. Conditia este legata si de preferinta individului pentru activitatile nocturne, fiind mai intilnita la barbati.

Cistita interstitiala

Este o conditie vezicala cronica si debilitanta de etiologie necunoscuta si fara tratament cunoscut curativ. Afecteaza mai ales femeile. Simptomele primare cuprind frecventa urinara, uregenta si durere. Virsta medie de diagnostic este 40 de ani. Simptomul de nocturie acompaniaza frecventa urinara diurna si tinde sa creasca severitatea simptomelor cistitei, in timp ce durerea cronica si nocturia au fost documentate a cauza somn intrerupt si disfunctional.

Semne si simptome

Studiile arata ca problemele de somn sunt legate de tulburari fizice si psihice mai mult la femei decit la barbati. Printre femei, cele cu somn anormal au prezentat depresie si stres emotional mai frecvent. De asemenea acestea aveau un index al masei corporale mai ridicat, mai multe inflamatii si sensibilitate diminuata la insulina.

Cele mai multe comorbiditati asociate cu tulburarile de somn cuprind:

Sforaitul,
frecvent un semn al obstructiei partiale a cailor respiratorii, s-a dovedit a fi asociat cu hipertensiunea si risc ridicat de obstructie in somn. Sforaitul creste in timpul sarcinii, mai ales cind graviditatea induce hipertensiune. Copiii nascuti din mame care sforaie au greutati mici la nastere frecvent. Sforaitul este si un factor de risc in dezvoltarea apneei de somn la femeile in premenopauza. Alti factori care contribuie sunt greutatea si dimensiunea gitului. Apneea in somn poate conduce, in afara de somnolenta diurna, si la complicatii cardiovasculare. A fost asociata cu hipertensiunea si rezistenta la insulina. Femeile in virsta care dorm mai mult de 9 ore prezinta risc de atac ischemic.

Natura dificultatii somnului:
femeile prezinta de obicei una sau o combinatie a urmatoarelor:

  • Dificultatea de a adormi: imposibilitatea de a adormi sugereaza insomnia primara sau psihopsihologica. Acest tip de insomnie este mai frecvent la indivizii tineri. Este caracterizata de un nivel ridicat initial de tensiune somatizata si psihologica, conducind la tulburari ocazionale ale somnului. Este denumita insomnia invatata si este asociata cu anxietatea, unele stiluri de personalitate si viata stresanta.
  • Dificultatea de a mentine somnul: multiplele treziri in timpul somnului sunt mai frecvente la indivizii in virsta si sugereaza tulburari majore ale somnului. Femeile in virsta care sufera de artrita si alte conditii dureroase, care iau anumite medicamente sau sunt in ultimul trimestru de sarcina prezinta aceste tulburari.
  • Somnolenta excesiva diurna: la femeile in virsta in postmenopauza somnolenta excesiva diurna sugereaza tulburare de miscare periodica a membrelor sau tulburari respiratorii in somn.

Durata simptomelor

Tipic o tulburare scurta de somn este asociata cu o cauza identificabila si poate fi identificat un eveniment acut medical sau psihologic.
Insomnia cronica incepe ca insomnia acuta care mai tirziu se transforma in cronica.

Modelul de somn-veghe

Modelul neregulat de somn poate indica o tulburare de ritm circadian sau o igiena deficitara a somnului.
In faza intirziata a somnului femeile merg la somn foarte tirziu si nu pot sa se trezeasca dimineata.
Femeile care prezinta treziri frecvente dimineata sunt mai predispuse la tulburari depresive.

Sforait si sindromul picioarelor nelinistite

Multe tresariri scurte si lovituri frecvente din picioare indica posibilitatea tulburarii miscarii periodice a picioarelor.

Istoricul medical si psihiatric

Acesta este o parte importanta a istoricului somnului si trebuie sa includa investigarea afectiunilor recente si din antecedente precum si medicatia care poate interfera cu somnul, cum este medicatia antihipertensiva.
Un numar de conditii medicale pot tulbura somnul: boala cardiaca si pulmonara cronica, refluxul gastroesofagian, durerea cronica.

Istoricul psihiatric trebuie sa cuprinda informatii asupra spitalizarilor, folosirea de medicamente psihoactive, abuzul de droguri sau alcool.
Insomnia la femei, mai ales cu treziri dimineata, este unul dintre cele mai obisnuite simptome ale depresiei.
Relatia dintre apneea de somn si hipertensiune si dintre apneea de somn si rezistenta la insulina sunt bine cunoscute.

Istoricul familial al somnului

Cunoasterea istoricului familial aduce informatii asupra cauzelor ce produc tulburarile somnului la femei. De exemplu istoricul familial de somnolenta diurna poate indica o conditie neurologica cum este narcolepsia.

Statusul hormonal
Nivelul scazut de estrogen
poate fi responsabil de simptomele afective incluzind depresia, anxietatea, oboseala, amnezia si diminuarea atentiei.

Hipersomnia premenstruala

Este o tulburare rara de somn care apare alaturi de ciclul menstrual si este caracterizata de somnolenta diurna care incepe cu citeva zile inainte de debutul menstruatiei si se termina la citeva zile dupa sfirsitul menstruatiei.

Somnolenta in sarcina

In primul trimestru de sarcina se observa cresterea duratei de somn, a somnolentei diurne si scaderea duratei de somn nocturne cu cresterea trezirilor. Cele mai multe cauze sunt reprezentate de urinarea frecventa, piroxisul, disconfortul general, miscarile fetale, durerile de spate, crampele picioarelor si cosmarurile.

Tulburarile de somn in menopauza
Insomnia

Dificultatile la debutul somnului si ale mentinerii somnului sunt comune la femeile in menopauza. In cazul bufeurilor femeile se pot trezi de citeva ori pe noapte cu senzatie de caldura, palpitatii si ocazional anxietate. Fragmentarea somnului asociata cu bufeuri determina oboseala in timpul zilei. Pe masura ce femeile imbatrinesc somnul devine mai superficial si fragmentat. Mentinerea neintrerupta pentru mai multe ore a somnului devine dificila. Comparabil cu tinerii oamenii in virsta merg la culcare mai devreme si se trezesc dimineata. Artrita si alte conditii dureroase cum sunt boala cronica pulmonara, urinarea frecventa, unele medicamente, pirozisul pot afecta continuitatea somnului.

Tratament

Tratamentul in tulburarile de somn la femei este directionat catre problema particulara care cuprinde componente farmacologice si psihologice alaturi de implementarea unei igiene a somnului. Abordurile comportamentale sunt eficiente si trebuiesc folosite ca tratament de prima linie pentru insomnia cronica.

Tulburarile de somn legate de menstruatie

In general insomnia premenstruala dispare la citeva zile dupa debutul menstruatiei. Pentru unele femei asocierea tensiunii si a iritabilitatii poate determina probleme de somn si chiar insomnia cronica. Aceste femei trebuie sa fie atente la nevoile de somn, sa mentina un program regulat de somn si activitati si sa evite stresul. Datorita tulburarilor circadiene de baza la femeile cu sindrom premenstrual, terapia cu lumina stralucitoare seara a fost raportat a fi eficient in prevenirea trezirilor dimineata devreme.

Se cunosc putine despre importanta asupra sanatatii a tulburarilor de somn in sarcina. Sarcina poate reprezenta un risc in dezvoltarea durerii de spare, si a crampelor musculare, poate declansa miscarea periodica a picioarelor. Tulburarile de somn la femei in sarcina pot fi asociate cu cosmaruri, depresii postpartum si chiar psihoza postnatala. In timpul sarcinii femeile trebuie sa fie atente la programul de somn, evitind activitatile stresante, respectind orele de culcare si dorminind suficient.

Deoarece somniferele si alcoolul pot dauna fatului trebuie luate in considerare alte masuri de ameliorare a somnului. Relaxarea musculara inainte de culcare poate fi eficienta in promovarea unui somn bun si reducerea disconfortului in sarcina. Pentru a evita pirozisul femeile trebuie sa mentina o dieta echilibrata si sa evite consumul excesiv de lipide si condimente cu cel putin 3 ore inainte de culcare. Dupa nastere, repausul suficient continua sa fie important, iar tulburarile de somn plaseaza femeile la risc de depresie postpartum si abuz al copilului.

Tulburarile de somn ale menopauzei

Femeile isi pot ameliora tulburarile de somn fiind atente la obiceiurile de culcare, controlind temperatura camerei, ajustind lumina si folosind lenjerie de pat confortabila. Trebuie sa elimine cafeina, zaharul si alcoolul din dieta. Terapia cu estrogen s-a dovedit eficienta pentru femeile cu tulburari de somn si afective severe care nu au istoric de tulburari emotionale. Combinarea antidepresivelor cu psihoterapia de sustinere trebuie considerata pentru femeile cu dificultati de lunga durata a somnului.

Terapia sforaitului

Uvulopalatofaringoplastia este o procedura chirurgicala efectuata pentru a elimina sforaitul zgomotos. Implica inlaturarea chirurgicala a tesutului in exces de pe palatal moale pentru a largi zona cailor aeriene superioare in scopul ameliorarii schimbului de aer.

Igiena somnului

Cea mai importanta masura de control a somnului este de a mentine un program regulat de somn si modele de trezire 7 zile pe saptamina. Este de asemenea important sa se petreaca o durata suficienta de timp in pat, nu prea putin sau prea excesiv.
Se va evita dormitul in timpul zilei, putind tulbura modelul normal de somn al creierului.
Se vor evita stimulentele precum cafeina, nicotina si alcoolul inainte de culcare. Desi alcoolul este cunoscut a grabi debutul somnolentei, aceste intrerupe somnul cind corpul incepe sa-l metabolizeze, determinind excitare.

Exercitiile pot promova un somn bun. Exercitiile viguroase trebuie efectuate dimineata sau dupa-amiaza tirziu. Un exercitiu relaxant precum yoga poate fi facut inainte de culcare pentru a initia un somn linistit.

Alimentele pot intrerupe somnul, evitati mesele copiase inainte de culcare. De asemenea modificarile dietei pot produce probleme de somn.

Asigurati-va expunerea adecvata la lumina naturala. Acest factor este important pentru oamenii in virsta care nu merg afara atit de des precum copiii si adultii. Expunerea la lumina poate ajuta la mentinerea unui ciclu somn-veghe sanatos.

Stabiliti o rutina relaxanta inainte de culcare. Incercati sa evitati supararile, conversatiile emotionale negative si activitatile inainte de a incerca sa dormiti.
Asociati patul cu somnul.
Nu este o idee buna sa va uitati in pat la televizor, sa ascultati radio sau sa cititi.

Fiti siguri ca mediul camerei de dormit este relaxant si placut. Patul trebuie sa fie confortabil, camera nu prea rece sau calda sau stralucitoare.

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Somnul la vârsta a treia
  • Ce se întâmplă dacă nu dormi suficient?
  • Creierul îmbătrânește mai repede dacă nu dormim suficient
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK