Tumorile aparatului lacrimal

Tumorile aparatului lacrimal sunt afectiuni mai rar intalnite in practica medicala. (frecventa variaza in functie de tipul histologic si segmentul afectat) . Pot interesa oricare segment al aparatului si pot fi benigne sau maligne.

Tumorile glandei lacrimale

Tumorile benigne ale glandei lacrimare pot fi adenoame, fibroame, chisturi, angioame simple sau cavernoase, melanoame benigne. Dintre acestea adenomul si chisturile lacrimare sunt cele mai intalnite restul fiind rarisime.

Adenoamele pot aparea la marginea tarsului superior dezvoltandu-se avand ca punt de plecare glandele Krause.

Chisturile lacrimale denumite si prin termenul dacriops se prezinta sub forma unor tumorete moi, transparente si mobile. Etiologia este atribuita unei degenerescente mucoide a epiteliului glandular care are drept consecinta dilatarea in amonte. Ca aproape orice chist superficial poate evolua spre fistula cutanata. Apar deobicei din glanda palpebrala. In timp poate creste atat de mult in dimensiuni incat sa produca deplasarea globului ocular. Aspectul histologic poate fi acela al unui conduct excretor tapetat de un singur rand de celule cubice sau al unui acin remaniat. Continutul lichidian, incolor sau de culoare galbuie, este bogat in clorura de sodiu, proteine, lipide si elule de diferite tipuri. Se pot forma si calculi.

Tumorile mixte ale glandei lacrimale sunt in general tumori benigne, nodulare, incapsulate dar care au o dubla origine: atat epiteliala cat si conjunctiva. Sunt afectiuni relativ frecvente care se manifesta tardiv la adulti sub forma unor proeminente localizate la nivelul partii superoexterne a pleoapei superioare. Tumoarea este mobila pe planurile profunde si are consistenta moale, fluctuenta, de dimensiuni care pot ajunge la marimea unui ou de gaina. Poate contine tesut tumoral dur si fibros, alteori cartilaginos, sau moale si friabil. Diagnosticul corect necesita efectuarea urmatoarelor examene complementare:
- tomodesitometria si ecografia - care arata cu precizie marimea si intinderea tumorii;
- radiografia simpla de orbita, radiotomografia orbitara, gammaorbitografia – permit observarea peretelui osos al orbitei;
- angiografia cu substanta de contrast, flebografia si orbito-pneumografia evidentiaza posibila afectare a vaselor din vecinatatea tumorii.
Din punct de vedere histologic se evidentiaza coexistenta a doua tipuri tisulare epitelial si conjunctiv. Formatiunile epiteliale au aspect fusiform si andamantinoid pe cand stroma conjunctiva prezinta diverse metaplazii.
Tratamentul curativ consta in ablatia chirurgicala a tumorii in intregime cu tot cu capsula. Prognosticul si evolutia pe termen scurt depinde in mare masura de acest lucru deoarece daca in orbita raman resturi capsulare riscul de recidiva sau malignizare este foarte mare. Pe termen lung (intre 10 si 25 de ani de la prima interventie) s-a constatat aparitia de recidive si malignizari sub forma de adenocarcinoame, cancer cu celule scuamoase, sarcoame la un procent de 25% dintre pacienti.

Tumorile maligne sunt mai ptin frecvente decat tumorile mixte si au doau forme : cilindrinomul si epiteomul lacrimal.

Cilindromul este din punct de vedere histologic un adenocarcinom chistic, alcatuit din cilindri celulari juxtapusi care au in alcatuirea lor trei tipuri celulare (celule cilindrice, celule mioepiteliale, celule cubice canaliculare) . Simptomatologia – asemanatoare celei din tumorile mixte – cuprinde: exoftalmie si dureri in regiunea lacrimala. Este o tumoare extrem de agresiva si invaziva metastazand foarte repede.

Epitelioamele sunt tumori maligne mari, boselate, imobile, neincapsulate si dureroase. Radiografic, se observa alteratii osoase precoce insotite de invadarea plafonului orbitei si ulterior celulelor etmoidale si endocraniului. Histologic poate avea una din urmatoarele forme: epitelioame malpighiene, epitelioame cilindrice glandulare sau epitelioame atipice infiltrative. Tratamentul chirurgical este precedat de examenul extemporaneu si implica ablatia larga a osului (operatia Kronlein) sau chiar exenteratia de orbita. Evolutia bolii este foarte rapida cu exitus in aproximativ 2 ani.
Un alt tip de tumori maligne il constituie infiltratele limfoide maligne ale glandei lacrimale aparute consecutiv unor boli sistemice precum leucemiile mieloide sau limfatice cronice sau acute, maladia Bryll- Symmers, plasmocitom, boala Hodgkin, maladia Waldenstrom.

Tumorile sacului lacrimal

Tumorile benigne pot fi papiloame, adenoame, chistadenoame, adenoame polimorfe, tumori mixte.

Papiloamele sunt formatiuni vegetante care pot evolua atat exofitic –spre lumenul sacului cat si endofitic cu ingrosarea peretelui. Formatiunile au un ax conjunctiv cu prelungiri vasculare. Epiteliul care imbraca aceste vegetatii este format din cca 25 -30 straturi celulare care au in alcatuirea lor trei tipuri de celule: superficiale- turtite, intermediare- ovalare si profunde- cilindrice.

Tumorile maligne (carcinoame) pot avea diferite forme histologice: carcinom verucos, bazocelular, adenocarcinom papilar, adenospinocelular. Simptomatologia mimeaza o dacriocistita dar consistenta este dura, iar presiunea pe sac pune in evidenta o secretie mucopurulenta sau sanguinolenta redusa cantitativ. Spalatura sacului poate arata permeabilitate sau din contra obstructie. Tumoarea invadeaza tesuturile vecine din aproape in aproape orbita, etmoidul, fosele nazale. Extirparea chirurgicala este singura metoda terapeutica, radiosesnsibilitate prezentand doar limfoamele. Recidivele sunt destul de frecvente.