Tumorile benigne ale sanului

Tumorile benigne ale glandei mamare descriu o serie de afectiuni care pot fi impartite in: leziuni distrofice, leziuni proliferative, stari precanceroase.

LEZIUNI DISTROFICE se caracterizeaza printr-o proliferare fibrochistica a glandei mamare. Din acest grup fac parte chistul solitar al sanului si mastoza fibrochistica.

Mastoza fibrochistica este o leziune neproliferativa, cel mai frecvent apare la femeia adulta in jurul varstei de 30 de ani. De cele mai multe ori aceasta afectiune este asociata cu tulburari endocrine cum ar fi hipofunctia genitala sau hipertiroidie. Pacientele prezinta jena sau dureri locale in special in perioada menstruatiei. La inspectie se observa chisturi multiple pline cu lichid clar, sau tulbure, de culoare galben-brun, inconjurate de tesut scleros. La palpare se constata tumori de dimensiuni diferite, de consistenta ferma. Acestea pot fi localizate intr-un sector de glanda, uni- sau bilateral. Aceste tumori sunt mobile, usor dureroase la presiune si in perioada menstruatiei prezinta cresteri de volum. In axila se pot palpa ganglioni mici, mobili, dar de cele mai multe ori adenopatia axilara nu exista. Diagnosticul pozitiv se pune in principal pe variatiile de volum si sensibilitatea dureroasa ale tumorilor in timpul menstrelor. Xerografia este o metoda importanta pentru urmarire. In evolutie s-au constatat si transformari malingne si de aceea poate fi considerata o boala precanceroasa. Tratamentul, in formele incipiente la femeile sub 35 de ani, consta in hormonoterapie de corectare. Sunt cazuri cand dupa sarcina si alaptare, boala regreseaza. Tratamentul chirurgical se impune in cazurile care apare cresterea rapida de volum a chisturilor, cand exista suspiciunea de malignizare sau cand nu apar rezultate ale tratamentului medical timp de 3-4 luni. Interventia consta in sectorectomie, iar in cazurile difuze care cuprind toata glanda mamara in mamectomie subcutanata.

Chistul solitar al sanului este o forma localizata de mastoza chistica si apare mai ales in perioada de preclimacterium. Acesta se prezinta ca un chist mare, bine delimitat care contine un lichid galben-verzui. La palpare apare ca o tumora rotunda, mobila, bine delimitata, sensibila la palpare. Mamelonul este normal, iar adenopatiile axilare lipsesc. Tratamentul este chirurgical si consta in sectorectomie.

LEZIUNI PROLIFERATIVE ale sanului sunt reprezentate de hiperplazia epiteliala, aceasta reprezentand cresterea numarului de celule epiteliale. Din aceasta categorie fac parte: hiperplazia atipica ductala, hiperplazia atipica, adenoza scleroasa, cicatricea radiala, ectazia ductala si necroza grasoasa.

Adenoza scleroasa mimeaza adenomul invaziv si prezinta o crestere a riscului de cancer de 1, 5-2 ori in populatie.

Ectazia ductala este greu de diferentiat de cancerul mamar, deoarece examenul clinic arata mase tumorale palpabile periareolar si secretie mamelonara si apare la femei in jurul varstei menopauzei.

Necroza grasoasa este relativ rar intalnita, dar poate fi confundata clinic si mamografic cu carcinomul schiros sau inflamator. In antecedentele pacientei se constata de obicei un traumatism al sanului sau al peretelui toracic. Ischemia tesutului adipos duce la eliberarea de substante lipolitice, care vor determina necroza si saponificarea grasimii.

STARILE PRECANCEROASE sunt reprezentate de diverse categorii de afectiuni care, pe baza experientei clinice si a studiilor statistice, prezinta posibilitatea evolutiva spre o neoplazie (tumora maligna). Acest termen presupune un ansamblu de leziuni care apar in procesul de malignizare si daca nu sunt oprite la timp, in evolutia lor naturala se pot transforma in cancer. El se suprapune unor leziuni histopatologice sesizate prin mijloace curente cito-histologice. Leziunile incluse in acest termen se caracterizeaza prin:
- au un substrat morfologic,
- pot fi studiate din punct de vedere clinic,
- pot fi abordate de pe pozitia epidemiologului.

Tumori vegetante intracanaliculare (papilomul intracanalicular)
Acest tip de tumori sunt rezultatul proliferarii epiteliale intracanaliculare. Aceste leziuni apar mai frecvent la femei intre 30-50 de ani si au urmatoarele caracteristici:
- tumora mica, rotunda situata perimamelonar care nu adera la piele
- scurgeri sanghinolente prin mamelon pentru perioade lungi de timp
- tractiunea de mamelon se transmite tumorii, acest lucru indica dependenta de un canal galactofor
- la presiunea digitala a tumorii apare sangerare la nivelul mamelonului
- absenta adenopatiilor
Cea mai importanta explorare este examenul citologic al secretiei sanghinolente mamelonare, iar galactografia evidentiaza prezenta tumorii intracanaliculare.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor clinice specifice si cu ajutorul examenelor paraclinice care confirma suspiciunea clinica.
Diagnosticul diferential se face cu toate tumorile de san care prezinta secretie mamelonara.

Adenomul de mamelon
Aceasta leziune se aseamana cu papilomul intraductal, dar se gaseste la nivelul mamelonului sau in tesutul adiacent ampulei ductale. Aceasta leziune poate crea confuzii cu boala Paget si poate fi recunoscuta clinic cand are dimensiuni de 1 cm.

Adenomul ductal
Aceasta leziune este asemanatoare clinic cu un papilom si histopatologic se prezinta ca o leziune epiteliala de scleroza si adenoza.

Mastita cu plasmocite
Este o afectiune rara de cauze necunoscute, dar se presupune ca ar fi vorba de o reactive de corp strain la un element chimic din secretia mamara. Aceasta afectiune apare mai frecvent la femei intre 30-40 de ani, la cativa ani dupa alaptare. Debutul este ca un process inflamator care cuprinde glanda mamara in totalitate sau doar localizat, apoi apare o tumora nedureroasa, rau delimitate, neregulata, ce poate retracta memelonul, iar tegumentele supraiacente sunt infiltrate. La presiune se exprima secretie sero-purulenta. Se palpeaza ganglionii axilari care au caracter inflamator.

ETIOPATOGENIE
Cauzele si mecanismele aparitiei tumorilor benigne nu sunt inca bine cunoscute si nu pot fi stabilite cu certitudine. Se poate discuta despre influenta factorilor hormonali, genetici, de mediu si traumatisme.

CLASIFICARE
Aceste tumori se pot clasifica dupa natura tesutului din care provin:
- Conjunctive: lipoame si fibroame
- Epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vegetante intracaniculare
- Epitelioconjunctive: adenofibroame
- Cu tesuturi heterotopice: condroame si osteoame
- Vasculare: angioame si endotelioame.