Un nou test pentru a prognoza vârsta apariţiei bolii Alzheimer
Data publicării: 23-03-2017
Testul se bazează pe analiza mutaţiilor din 26 de gene prezente la peste 70.000 de persoane cu vârste de cel puţin 65 de ani dintre care 17.000 suferă de această degenerescenţă neurologică incurabilă. Un alt grup de persoane sănătoase a fost monitorizat.
Majoritatea testelor utilizate până în prezent se bazează pe mutaţiile genei ApoE, care cresc riscul de a dezvolta Alzheimer. Până acum, s-a descoperit doar o singură genă (ApoE) care are un impact major asupra acestei boli. Aproximativ 17% din populaţie are cel puţin o copie a variantei genetice problematice şi care se găseşte la jumătate dintre pacienţii diagnosticaţi cu Alzheimer.
În mod normal, gena ajută sistemul imunitar să controleze inflamaţiile din creier şi să cureţe creierul de unele aderenţe care reprezintă un semn distinctiv al bolii. Mutaţiile genei pot afecta aceste sarcini, motiv pentru care specialiştii speră să găsească un tratament care să restabilească funcţiile genetice implicate în acest proces.
Însă la persoanele care prezintă aceste mutaţii genetice ApoE, un scor ridicat la acest nou test a relevat că ele riscă să dezvolte boala cu zece ani mai devreme, decât cele care au înregistrat un scor mai scăzut.
"Acest test furnizează o unealtă pentru a evalua, nu doar riscul dezvoltării maladiei Alzheimer în cursul vieţii, ci şi pentru a prognoza vârsta apariţiei primelor simptome" ale bolii, potrivit expertului Anders Dale de la facultatea de medicină a Universităţii California din San Diego, unul din coautorii studiului publicat în revista americană Plos Medicine.
"O mai bună evaluare a riscului genetic de Alzheimer şi a vârstei apariţiei bolii poate ajuta la prevenirea sa şi la realizarea de teste clinice pentru a determina ce pacienţi sunt mai susceptibili să răspundă la noua terapie", a explicat el.
Neurologii sunt de părere că odată descoperite tratamente eficiente împotriva Alzheimer, acestea vor trebui începute cât mai devreme înainte ca maladia să progreseze şi să lase puţine şanse unei inversări a daunelor produse creierului şi restaurării capacităţilor memoriei.
Autorii avertizează însă că studiul trebuie să fie validat de alte cercetări mai aprofundate.
Ei se referă mai ales la unele limitări având în vedere că eşantioanele studiate provin majoritatea din descendenţă europeană. Studiul ar putea prin urmare să nu fie reprezentativ pentru frecvenţa Alzheimer şi riscului genetic la alte grupuri etnice, precum populaţia de culoare sau hispanică.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 36 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă, dintre care majoritatea de Alzheimer.
Odată cu îmbătrânirea populaţiei, acest număr ar trebui să se dubleze până în 2030 şi să se tripleze până în 2050, la 115,4 milioane de persoane, dacă nu va fi descoperit un tratament în următorii ani.
Sursa: Agerpres,
23-03-2017, Vizualizari 175