Un studiu realizat de cercetători americani dezvăluie secretul longevităţii supravieţuitorilor celui de-al Doilea Război Mondial

Centenarii au o incidenţă mai mică a bolilor cronice decât cei ajunşi la 80 sau la 90 de ani, au constatat cercetători de la Universitatea George Washington.

Supravieţuitorii celui de-al Doilea Război Mondial s-au născut într-unul dintre cele mai dificile momente ale secolului XX. Au trăit greutăţile economice ale Marii Crize şi a doua conflagraţie mondială, una dintre cele mai crude perioade ale istoriei. Au îndurat foamea şi nu s-au bucurat de confort şi, totuşi, această viaţă grea pare să le fi călit organismele în faţa unor boli grave. Aceşti veterani sunt acum generaţia cea mai longevivă, însă se ştie puţin despre modul în care au reuşit acest lucru, relatează ABC şi ScienceDaily.

Un studiu asupra unor foşti militari realizat în Centrul medical pentru veterani din Washington oferă unele explicaţii pentru acest paradox. În mod curios, centenarii studiaţi au avut o incidenţă mai mică a bolilor cronice decât veteranii de 80 sau 90 de ani. Cu cât se apropiau de limita biologică a vieţii lor, cu atât păreau mai sănătoşi.

Studiul a inclus veterani născuţi între 1910-1915, care au trăit cel puţin 80 de ani. A fost examinată sănătatea şi longevitatea a 31.121 de octogenari, a 52.420 de nanogenari şi a 3.351 de centenari. Incidenţa cea mai mare a problemelor cronice (fibrilaţie, insuficienţă cadiacă, bronhopneumopatie cronică obstructivă, hipertensiune, diabet sau accident vascular cerebral) a fost constatată la octogenari. De asemenea, cei care au depăşit 90 de ani au avut mai multe probleme cronice, potenţial letale, decât cei care au depăşit pragul de 100 de ani.

Geriatrii de la Universitatea George Washington consideră că una dintre cheile longevităţii centenarilor se află tocmai în trecutul lor militar. Datorită pregătirii militare, ei au avut un sentiment de disciplină dezvoltat care i-a determinat să ia decizii de sănătate bune, explică ei. De exemplu, cei mai mulţi nu au băut şi nu au fumat.

"Este o minune cum au atins această longevitate, având în vedere condiţiile dure de viaţă cu care s-au confruntat. Acest studiu ne oferă un mesaj important de rezistenţă'', spune Raya Elfadel Kheirbek, autoarea cercetării, profesor la Universitatea George Washington.

De asemenea, Kheirbek consideră că studiul său susţine ipoteza ''comprimării morbidităţii'' pentru a explica o speranţă de viaţă atât de îndelungată şi o stare de sănătate bună la sfârşitul limitei biologice a vieţii. Această ipoteză, introdusă în 1980 de medicul american James Fries de la Stanford University, susţine că, dacă apariţia bolilor cronice este amânată până în ultimii ani de viaţă, costurile asistenţei medicale şi sănătatea generală a oamenilor vor fi îmbunătăţite, această dublă povară putând fi comprimată într-o perioadă mai scurtă înainte de momentul morţii.

După cum spune Kheirbek, ''cu cât eşti mai bătrân, cu atât eşti mai sănătos'', aşa cum se întâmplă cu centenarii studiaţi, comparativ cu cei care au ''doar'' 80 de ani.

Studiul a fost publicat în revista ''Journal of the American Geriatric Society'' la 19 aprilie 2017.