ROmedic Cabinete medicale Cluj-Napoca Cabinete Neurologie Neurologie Cluj-Napoca

Rolul neurologului in recuperarea medicala dupa accidentul vascular cerebral

Accidentele vasculare cerebrale (ischemice si hemoragice) constituie una dintre patologiile cele mai frecvente din lumea occidental in ziua de azi, cu o morbiditate si mortalitate semnificativa si impact important din punct de vedere social si financiar.
 
Recuperarea medicala neurologica reduce deficitele fizice si cognitive rezultate printr-un efort de a ajuta la crestea independentei functionale si a calitatii vietii pacientului .
 
Ea necesita o abordare multidisciplinara intre membrii mai multor servicii, precum neurologul, psihologul, fizinokinetoterapeutul, logopedul, asistentul social si se implica in mentinerea legaturii cu familia pacientului si suportul acesteia.

Neurologul participa la acesta interventie intr-o prima faza prin evaluarea din punct de vedere neurologic al starii pacientului , dupa remisia perioadei acute.
 
Aceasta implica evaluarea fortei musculare segmentare, a ortostatiunii si a mersului, a tonusului muscular, a sensibilitatii, a eventualelor tulburari de vedere, de deglutitie, sfincteriene, de limbaj si a functiilor cognitive superioare. Cuantificarea acestor rezultate si asocierea acestora cu alti parametri individuali ai pacientului (varsta, rasa, prezenta altor comorbiditati) reprezinta un prim pas pentru formularea unui plan de recuperare neurologica.

De asemenea, neurologul indica examinari imagistice (CT sau RMN cerebral) in cazuri specifice, pentru a mai buna evaluare a modificarilor patologice si excluderea altor patologii sau complicatii supraadaugate.
 
Recuparea deficitul motor focal (hemipareza/hemiplegia), cea mai raspandita consecinta a accidentelor vasculare, pe langa programul riguros fizio-kineto-terapeutic urmat, implica si evaluarea periodica a functilor motorii a a mersului si corectarea anumitor posturi gresite pe care pacientii le efectueza in cursul programului de recuparare.
 
Cresterea tonusului muscular (spasticitatea) poate interfera uneori cu recuperarea medicala, motiv pentru care se pot administra antispastice precum Baclofen sau chiar injectii de toxina botulinica la nivelul muschilor afectati. Este necesar ca spasticitatea sa nu fie redusa la un asemenea grad incat sa afecteze posibilitatea ortostatiunii si mersului.
 
In cazul imobilizarii la pat a pacientului, este vitala asigurarea profilaxiei trombozei venoase profunde, care neprevenita poate duce la complicatii grave cu risc vital, precum embolia pulmonara. Aceasta se face prin mobilizarea activa zilnica a muschilor gambieri de catre personalul medical autorizat, purtarea de ciorapi elastici cu presiune corespunzatoare, anticoagularea prin administrarea de injectii subcutanate de heparina sau derivati ai acesteia si evaluarea periodica prin eco-Doppler venos al membrelor inferioare.
 
Prevenirea ulcerelor de decubit poate fi realizata prin utilizarea de saltele antiescara, hidratare si aport proteic corespunzator, mobilizarea zilnica in planul patului a pacientului, schimbarea lenjeriei de pat si controale frecvente la punctele cele mai susceptibile a dezvolta ulcere. Orice inceput de ulcer de decubit trebuie tratat prompt prin administrarea de ser fiziologic la locul plagii, pansamente cu Betadina si apoi cu alginat de calciu, tratament antibiotic si in cazuri mai grave interventie de chirurgie plastica.
 
Aparitia durerilor cu blocarea articulatiilor mari (sindromul umar-mana) poate afecta profund eforturile de recuperare, fiind necesara prevenirea aparitiei acestuia prin mobilizare activa zilnica a articulatiilor, urmarirea perioadica si efectuarea de radiografii de umar pentru a decela modificarile osoase consecutive.
 
Tulburarile de deglutie (disfagia) pot fi reduse prin introducerea intr-o prima faza a a unui regim alimentar predominant lichid, instalarea unei sonde nazo-gastrice pentru administrarea de alimente, suctiunea salivei in exces printr-un dispozitiv extern si chiar tratament medicamentos cu Neostigmina, in doze mici. Aceste actiuni imbunatatesc calitatea vietii bolnavului si previn complicatiile precum pneumonia de aspiratie.
 
Tulburarile sfincteriene urinara pot lua diverse forme. Pentru incontinenta urinara intr-o prima faza se poate monta o sonda urinara. In caz de evacuare incompleta a urinii, se poate efectua cateterizarea intermitenta, pe care pacientul poate fi instruit sa si-o aplice singur la domiciliu.
 
Pentru senzatia de imperiozitate urinara se poate folosi o clasa de medicamente numite anticolinergice, precum oxibutina sau in cazuri mai severe injectii de toxina botulinica in peretele vezical. Senzatia de urinare imperioasa noaptea (nicturie) poate fi diminuata cu un spray cu desmopresina.
 
Durerea de tip central ce apare in unele cazuri de accident vascular poate fi tratata medicamentos prin administrarea de antidepresive triclicice, inhibitori ai recaptarii serotininei, Gabaran, Carbamazepina sau Pregabalina.
 
Desi nu frecvente dupa accidentele vasculare, crizele epileptice focale sau generalizate pot aparea si se trateaza prin medicatia anticomitiala specifica, pentru a reduce frecvente episoadelor si a asigura o calitate optima vietii.
 
Depresia dupa accidentul vascular cerebral poate incetini semnificativ sansele si eforturile de recuperare ale pacientului, de aceea este importanta depistarea precoce a acesteia si tratamentul medicamentos cu antidepresive si sedinte de psihoterapie.
 
Miscarile involuntare (coreea, distonia, diskinezia, mioclonusul) pot incerca a fi tratate cu diverse medicamente specific tipului de miscare, precum Gabaran, Topiramat, Haloperidol sau Clonazepam.
Tulburarile de limbaj (afazia), pe langa consultarea si tehnicile efectuate de logoped, poate fi ameliorate la patul blonavlului prin incurajarea vorbirii spontane, a comunicarii cu personalul medical si membrii familiei, a cititului cu voce tare si a scrisului.
 
Fenomenul de hemineglijenta spatiala a corpului poate fi de asemenea tratat prin adaptare primastica, mobilizarea membrului superior de partea hemineglijentei, stimularea pacientului de a comunica cu persoanele aflate in partea respectiva, precum si alte tehnici cu rol in efectuarea igienei personale, imbracatului si a alimentatiei.
 
Alte tehnici inca insuficient studiate si neintrate inca in practica clinica uzuala, precum stimularea magnetica transcraniana, promit sa aduca noi metode pentru recuperarea medicala neurologica.
Ca urmare, rolul neurologului in tratamentul si urmarirea periodica a recuperarii in accidentul vascular cerebral este unul complex si de importanta vitala, preferabil a fi practicat in stransa colaborare multidispiclinara.
 
Dr. Varga Andrei
Medic specialist neurolog