Virus vs. bacterie - diferența dintre o infecție virală și una bacteriană

Infecțiile bacteriene și infecțiile virale sunt două entități patologice distincte, de etiologie diferită, caracterizate de cele mai multe ori printr-o simptomatologie asemănătoare.

Aspectul comun al celor două patologii sunt reprezentate de calea de transmitere şi modul de transmitere a infecției. Ambele entități patologice pot fi clasificate în trei forme distincte în funcție de severitatea manifestărilor clinice: infecție uşoară, infecție moderată sau infecție severă.

Factorul care realizează distincția între cele două entități patologice este reprezentat de tratamentul administrat. În cazul infecțiilor bacteriene, antibioterapia este utilă pentru distrugerea agenților bacterieni pe când, în cadrul infecției virale tratamentul cu antibiotice este lipsit de eficiență. Astfel, identificarea factorului etiologic (virus sau bacterie) care a determinat apariția infecției este extrem de importantă pentru administrarea tratamentului corespunzător.

Atât bacteriile, cât şi virusurile, sunt microorganisme unicelulare. Deosebirea dintre cele două stă în faptul că:

• bacteriile au capacitate de reproducere şi se multiplică prin intermediul procesului de diviziune pe când, virusurile nu au capacitate de reproducere şi nu se multiplică prin diviziune.
• virusurile au capacitatea de invadare a celulelor în care pătrund, determinând multiplicarea excesivă a acestora din urmă. [1], [2], [3], [4]

Asemănări

Infecțiile bacteriene şi infecțiile virale prezintă cale de transmitere similară. Ambele infecții pot fi transmise prin tuse, strănut, contactul cu persoane infectate, apă sau mâncare contaminate, atingerea suprafețelor contaminate, contactul cu animale infectate.

Atât infecțile bacteriene, cât şi cele virale, pot determina:

• infecții acute cu evoluție limitată,
• infecții latente care prezintă perioade de remisiuni care alternează cu perioade de reactivare şi
• infecții cronice cu evoluție îndelungată.

După cum spuneam anterior, infecțiile bacteriene şi cele virale pot prezenta manifestări clinice asemănătoare, a căror apariție se datorează încercărilor sistemului imun de a îndepărta din organism agentul patogen. Aceste manifestări clinice pot fi reprezentate de:

• Febră
• Tuse
• Strănut, congestie nazală, obstrucție nazală, rinoree
• Durere locală (la nivelul regiunii anatomice afectate, unde s-a localizat infecția) datorată procesului inflamator
• Crampe musculare
• Fatigabilitate
• Diaree
• Vărsături. [1], [2], [3], [4]

Deosebiri

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare complexe, prevăzute cu membrană citoplasmatică, citoplasmă şi nucleu, învelite la exterior de peretele celular. Aceste microorganisme prezintă capacitatea de a se reproduce şi a supraviețui în diferiții condiții de mediu.

Virusurile sunt microorganisme unicelulare care prezintă în componență un nucleu care deține materialul genetic (ADN sau ARN) şi un perete celular proteic care înveleşte microorganismul la exterior. Virusurile nu au capacitatea de reproducere, multiplicarea lor necesită ataşarea de celulele organismului gazdă. Virusurile pot implica celulele organismului uman în procesul de elaborare a altor virusuri şi au capacitatea de a transforma celulele sănătoase ale organismului în celule neoplazice. Virusurile determină apariția infecției în anumite reguni anatomice, precum aparatul respirator, celulele ficatului sau celulele hematopoietice. [1], [2], [3], [4]

Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial al celor două entități patologice este dificil de realizat datorită tabloului clinic ademănător. Cu toate acestea, pot fi descrise anumite particularități ale celor două afecțiuni:

• Tusea, rinoreea, congestia şi obstrucția nazală sunt mai frecvent întâlnite în cadrul infecțiilor respiratorii de etiologie virală
• Febra persistentă pentru mai mult de două sau trei zile poate indica prezența unei infecții bacteriene
• Durerea apărută în cadrul inflamatiei locale poate sugera prezența unei infecții bacteriene
• Persistența manifestărilor clinice pentru mai mult de trei sau cinci zile sau chiar agravarea lor, pot indica prezența unei infeții bacteriene. Infecțiile virale se remit în aproximativ cinci sau şapte zile în lipsa administrării tratamentului antiinflamator pe când, infecțiile bacteriene se agravează în absența tratamentului cu antibiotice corespunzător.

În cazurile în care diferențierea între cele două entități patologice este dificil de realizat, se recomandă efectuarea unor investigații de laborator pentru identificarea germenilor implicați: hemocultură, exudat faringian, coprocultură, urocultură şi examenul sumar de urină, etc. [1], [2], [3], [4]

Tratament

Tratament etiologic

Tratamentul în cadrul infecțiilor bacteriene presupune administrarea de antibiotice conform antibiogramei. Antibioterapia cu spectru larg poate fi de asemenea utilă ca primă metodă de tratament în cazurile în care este necesară inițierea rapidă a terapiei cu antibiotice, în infecțiile severe, în sepsis, etc.

Tratamentul etiologic al infecțiilor virale este limitat, existând preparate antivirale doar pentru un grup restrâns de virusuri. Totodată infecția virală simplă, necomplicată se remite de la sine în decurs de cinci sau șapte zile, fără să fie necesară administrarea unui anumit tratament etiologic specific. În cazul anumitor infecții, precum infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV), virusurile hepatice sau virusul Herpes simplex, poate fi utilă administrarea preparatelor medicamentoase antivirale. Pe piața farmacologică există anumite vaccinuri pentru profilaxia sau combaterea anumitor infecții virale precum gripa, hepatita A, hepatita B, virusul Papiloma uman, etc.

Tratament simptomatic

Tratamentul simptomatic este similar celor două entități patologice și presupune ameliorarea simptomatologiei. Aceasta se poate realiza astfel: combaterea febrei prin administrarea de antipiretice, ameliorarea durerii locale prin administrarea de analgezice, reducerea inflamației locale prin administrarea medicamentelor antiinflamatoare, combaterea tusei prin administrarea de antitusive. [1], [2], [3], [4]