Virusuri

©

Autor:

Efectele infectiilor virale

Replicarea particulelor virale in interiorul celulelor gazda, va avea ca efect perturbarea genomului gazda, precum si perturbarea sintezelor proteice (mai precis, este vorba de inhibitia acestor procese) ; cu ajutorul mecanismelor inhibitorii, agentii virali vor limita producerea de interferon (substanta implicata in stoparea raspandirii infectiilor virale), facilitand in acelasi timp, replicarea mult mai rapida si mai eficienta a particulelor virale. Inhibarea sintezelor proteice ale gazdei, se realizeaza prin « atacarea » unor componente intracelulare, implicate in initierea translatiei informatiei genetice.

De exemplu, virusul polio, determina sinteza unei proteaze care va inhiba procesul de sinteza proteica al gazdei, prin blocarea unor enzime care faciliteaza translatia ARN-ului mesager ; in timp ce virusul gripal este capabil de a inhiba procesarea ARN-ului mesager ; de asemenea, virusul HSV este capabil de a stopa translatia ARNm celular, cu ajutorul unei proteine de origine virala.

Ca urmare a inhibitiei sintezelor proteice, unele virusuri au capacitatea de induce declasarea apoptozei (moartea celulara) ; apoptoza reprezinta un eveniment important pentru eliberarea unor particule virale mature, cum este cazul virusurilor care nu prezinta anvelopa. Exista si particule virale, care au capacitatea de a stopa producerea apoptozei – aceste virusuri sunt implicate in aparitia unor forme de leucemii (cancere ale sistemului limfocitar) ; de asemenea, intarzierea apoptozei este benefica multiplicarii si maturarii virale, aceeasi celula infectata eliberand mai multi virioni, pe o perioada mai indelungata de timp (astfel se produce infectarea unui numar foarte mare de celule anterior sanatoase) .

Data actualizare: 27-05-2012 | creare: 09-07-2010 | Vizite: 56873
Bibliografie
Harisson, Principiile medicine interne, Vol. I si II, Ed. Teora, 2002
E. Miftode, Boli Infectioase, Ed. Junimea, 2008
V. Rusu, Dictionar Medical, Ed. Medicala, 2001
E. Bottone, Atlas of Clinica Microbilogy of infectious Diseases, Ed. Informa Healthcare, 2006
W.R. Jarvis, Bennett and Brachman’s Hospital Infections, Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2008
D. Schlossberg, Clinical Infectious Disease, Ed. Cambridge University Press, 2008
Dessain, Scott K , Human Antibody Therapeutics For Viral Disease, Ed. Springer Verlag, 2008
John G. Bartlett, The Johns Hopkins ABX Guide – Diagnosis and Tratment of Infectious Diseases, Ed. Jones and Bartlett, 2010
John W. Wilson , Mayo Clinic Antimicrobial Therapy – Quick Guide, Ed. Informa Healthcare, 2008
S. L. Gorbach, Infectious Diseases, Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2004
Edward K. Wagner, Basic Virology, Ed. Wiley, 2007
Douglas D. Richman, Clinical Virology, Ed. American Society of Microbiology, 2002
Arie J. Zuckerman, Principles and Practice of Clinical Virology, Ed. John Wiley, 2009
Brian Mahy, The Dictionary of Virology, Ed. Academic Press, 2008
L. R. Haaheim, A Practical Guide to Clinical Virology, Ed. John Wiley, 2002
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dinamica interferenței virale între diverși viruși respiratori, în contextul pandemiei COVID-19
  • Impactul principalelor Infecții virale asupra barierei hemato-encefalice și senzitivităţii la insulină
  • Care este rolul temperaturii în transmiterea virusurilor?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum