West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar, spun specialiştii

Cazurile de meningite/meningo-encefalite cu virus West Nile depistate şi înregistrate în România sunt "sporadice" şi în prezent nu există riscul unei epidemii, se arată într-o informare a Ministerului Sănătăţii.

Specialiştii menţionează că infecţia cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar, şi afirmă că nu există vaccin sau tratament antiviral specific.

"Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, de la începutul supravegherii, în data de 2 mai 2018, şi până în prezent au fost înregistrate 23 cazuri de meningite/meningo-encefalite datorate infecţiei cu virus West Nile şi un deces, în cazul unui pacient în vârstă de 79 de ani care avea comorbidităţi", afirmă sursa citată.

Totodată, Ministerul Sănătăţii recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să intensifice măsurile de dezinsecţie în localităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei cu virus West Nile.

"Circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii vă recomandă să vă prezentaţi la cel mai apropiat cabinet medical: febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate", afirmă aceeaşi sursă.

În cazurile severe, complicate care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară.

Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei mai multe măsuri de protecţie: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizarea substanţelor repelente de ţânţari, montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţânţarilor, limitarea deplasărilor zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.), asigurarea măsurilor de desecare a băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.