Yersinioza - infectii cu Yersinia

Manifestari clinice

In majoritatea cazurilor, yersiniile se transmit pe cale fecal-orala; exista si putine situatii in care acestea se transmit prin intermediul produselor de sange contaminate (transfuzii) sau prin inoculare tegumentara directa (intepaturi, muscaturi) . Doza necesara infectanta este destul de mare, in cazul gazdei umane. Perioada medie de incubatie este de aproximativ cinci zile. Patogenii sunt capabili de a invada celulele epiteliului intestinal, ajungand pana la nivelul placilor Peyer (structuri limfatice intestinale), unde vor incepe sa se multiplice. Apoi vor coloniza ganglionii limfatici mezenterici (care vor fi mariti de volum), de unde se vor raspandi in intreg organismul. Ganglionii limfatici mezenterici sunt mariti de volum si sensibili in timpul palparii abdomenului, fiind reperati in cadranul abdominal inferior. In unele situatii acesti ganglioni pot supura. Infectia afecteaza mai ales ileonul terminal, producand ulceratii ale mucoasei si hemoragie intestinala.

Cazurile severe se manifesta prin tromboza vaselor mezenterice (durere abdominala intensa), hemoragie intestinala in cantitate mare si necroza. Apendicele este de obicei normal, insa uneori poate prezenta focare supurative. acestor bacterii este codificata genetic de anumite plasmide; astfel, informatia genetica va fi utilizata pentru sinteza a sase proteine membranare (antigene) cu diferite functii la nivelul peretelui bacterian: confera citotoxicitate tulpinilor respective, confera rezistenta in fata actiunii celulelor macrofage (PMN), inhiba sisteza factorului de necroza tumorala, perturba agregarea plachetara, perturba functionalitatea sistemului complement (un complex de proteine palsmatice foarte importante pentru lupta impotriva invaziei microbiene) si de asemenea, contribuie la denaturarea proteinelor celului gazda.

Cele doua specii patogene de Yersinia sunt capabile sa exprime un super-antigen (proteina de suprafata), care va stimula proliferarea limfocitelor T. Exista unele tulpini de Yersinia enterocolitica capabile sa produca o toxina termo-stabila, similara toxinelor produse de E. coli. De asemenea, lipopolizaharidele membranelor bacteriene joaca un rol foarte important in antigenicitate. Unele tulpini de Yersinia, utilizeaza rezervele de fier-chelat ale gazdei, de aceea, excesul de fier in organismul uman (hemoliza intensa, transfuzii repetate), reprezinta un factor de risc suplimentar pentru instalarea bacteriemie cu Y. enterocolitica (serotipurile O:3 si O:9) . postinfectie depinde foarte mult de anumiti factori genetici, cum ar fi genele de histocompatibilitate HLA-B27.

Anumite tulpini de Yersina, prezinta epitopi capabili de a reactiona incrucisat cu HLA-B27. La pacientii cu artrita reactiva, antigenele de origine microbiana vor putea fi detectate in lichidul sinovial. Activarea limfocitelor T joaca un rol foarte important in declansarea artritei reactive. Mecanismele de aparitie a eritemului nodos, ca urmare a infectiei cu Yersinia, sunt inca neelucidate. Trebuie sa notam faptul ca, anticorpii sintetizati impotriva yersiniilor, vor functiona in perioada de convalescenta ca receptori pentru TSH (hormonul tiroido-stimulant) . Inca nu s-a stabilit care este legatura intre infectia cu Yersinia enterocolitica si aparitia tiroiditei autoimune.

Yersinia enterocolitica odata patrunsa in organism, determina o serie de manifestari clinice, precum: enterita, enterocolita, adenita mezenterica si ileita. Mult mai rar, Y. enterocolitica poate cauza faringita exudativa, septicemie, poliartrita reactiva si eritem nodos. Enterita si enterocolita vor conduce la aparitia diareei acute. Pacientul este febril si prezinta dureri abdominale in majoritatea cazurilor, greata si varsaturi. Diareea evolueaza pe o perioada de aproximativ 14 zile. Uneori boala poate progresa sever si fatal, datorita inflamatiilor difuze intestinale, ulceratiilor si hemoragiilor digestive. Alte posibile complicatii care pot conduce catre decesul pacientului: perforatie intestinala, peritonita bacteriana, tromboza venelor mezenterice, diverticulita, megacolon toxic si invaginatie ileocecala.

Simptomatologia din adenita mezenterica si ileita terminala, pot preta la confuzii cu apendicita acuta. Pacientul prezinta febra si durere la palpare, in cadranul abdominal inferior. Laparotomia exploratorie poate elucida etiologia manifestarilor clinice, insa prezinta pericolul de infectie cu Yersinia, a plagii realizata in scop explorator si diagnostic. Adultii pot prezenta manifestari de faringita sau faringo-amigdalita acuta, fara adenopatie laterocervicala. Atunci cand infectia cu Y. enterocolitica evolueaza catre septicemie, pacientul prezinta febra ridicata, dureri abdominale intense, icter si leucocitoza. Yersinia enterocolitica poate disemina pe cale hematogena, afectand orice organ aflat la distanta. Secundar diseminarii pe cale hematogena a patogenilor, pot aparea abcese la nivelul ficatului, splinei, pulmonilor sau la nivelul ganglionilor limfatici. Alte complicatii posibile: osteomielita, meningita, peritonita, pneumonia, empiemul, pericardita, artrita septica, pustule sau bule cutanate.

Artrita reactiva este destul de frecventa in tarile din nordul Europei, aproximativ 10% din cazurile de imbolnavire. De obicei debutul artritei este precedat de febra, diaree si dureri abdominale, cu aproape sapte zile inainte. Artrita afecteaza mai ales articulatiile genunchiului si coatele; articulatiile sunt afectate simetric; boala nu are un caracter progresiv. Destul de rar, artrita poate cuprinde o singura articulatie. Simptomatologia poate disparea spontan in maxim 90 de zile de la debut. Rar, artrita se cronicizeaza. Pacientii cu HLA-B27 care sufera de artrita reactiva aparuta in urma infectiei cu Y. enterocolitica, pot dezvolta ulterior spondilita ankilozanta.

Artrita reactiva poate fi insotita de complicatii cardiace: miocardita. Pacientul cu miocardita prezinta sufluri cardiace si modificari ale traseului electrocardiografic. In acest caz trebuie realizat diagnosticul diferential cu reumatismul articular acut (RAA) . Eritemul nodos se manifesta la aproximativ o cincime dintre pacientii cu yersinioza. Leziunile apar la nivelul membrelor inferioase (pe fata anterioara a tibiei) si vor disparea dupa 30 de zile. Alte complicatii infectioase nesupurative aparute in urma infectiei cu Y. enterocolitica: uveita reactiva, irita, conjunctivita, uretrita si glomeruronefrita. O cincime din pacienti pot prezenta sindrom Reiter, caracterizat prin triada: artrita, conjunctivita si uretrita.

Infectia cu serotipurile apartinand speciei Yersinia pseudotuberculosis se manifesta prin: febra, dureri abdominale (datorita adenitei mezenterice) si diaree acuta. Manifestarile sistemice (septicemie, artrita reactiva) sunt similare cu cele produse de specia Yersinia enterocolitica. In unele cazuri, Y. pseudotuberculosis poate produce un sindrom scarlatiform.