#mediclaraport Dr.Anca Plesca: În România sunt serotipuri de pneumococ care produc boli grave; vaccinarea este esenţială

Având în vedere serotipurile de pneumococ întâlnite în România, care produc boli severe precum pneumonia, otita medie acută sau meningita, cât şi rezistenţa foarte mare la antibiotice a tulpinilor de pneumococ din ţara noastră, protecţia prin vaccinare faţă de cât mai multe serotipuri identificate este esenţială, afirmă prof. dr. Doina Anca Plesca, vicepreşedinte Societatea Română de Pediatrie.

Medicul explică de ce este necesară vaccinarea copiilor până în cinci ani cu vaccinul pneumococic conjugat cu 13 valenţe.

"Bolile pneumococice sunt infecţii cauzate de o bacterie numită Streptococcus pneumoniae (pneumococul), localizată în mod normal la nivelul nazo-faringelui. Această bacterie face parte din flora microbiană normală. Pneumococul este unul din principalii agenţi patogeni infecţioşi regăsiţi la vârsta copilăriei (mai ales în primii 5 ani de viaţă), transmisibil de la om la om. Se transmite pe cale aeriană, direct - prin vorbit, căscat, strănut, râs, tuse, contact cu un purtător asimptomatic -, sau indirect, prin praf contaminat. Studiile epidemiologice au demonstrat că aproximativ jumătate dintre copii sunt purtători la nivel nazo-faringian de pneumococ, procentul ajungând, în anumite zone geografice, chiar la 80% la copiii care frecventează colectivităţile (grădiniţe, creşe şamd). Prezenţa penumococului în nazo-faringe reprezintă un risc semnificativ pentru gazdă, dar şi pentru cei din jur, deopotrivă copii şi adulţi", a detaliat dr. Plesca.

Ea subliniază că infecţiile produse de Streptococcus pneumoniae nu produc imunitate împotriva unor viitoare infecţii pneumococice. Astfel, un copil poate să prezinte mai multe boli provocate de pneumococ de-a lungul anilor - otită medie acuta, sinuzită, pneumonie, bacteriemie, septicemie, etc.

"Bolile pneumococice pot să fie boli care se cantonează la un anumit nivel 'boli non-invazive' - otita medie acută, pneumonia sau sinuzita -, cel mai frecvent regăsite în patologia copilului - 75% din cazuri - şi 'boli invazive' - meningita, septicemia sau bacteriemia, pneumonie cu pleurezie -, cu rate mari de mortalitate, dar cu o incidenţă mult redusă (25% din cazuri). Bolile pneumococice omoară aproximativ 1,8 milioane de oameni anual, dintre care aproximativ 800.000 sunt copii cu vârste sub 5 ani. Se apreciază că bolile pneumococice reprezintă cea mai frecventă cauză de deces din lume care poate să fie prevenită prin vaccinare", adaugă medicul.

Dr. Anca Plesca susţine că, în prezent, România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii infantile în rândul statelor membre ale Uniunii Europene - 9,1/1.000 nou născuţi, vs media europeană de 4,1/1.000 nou născuţi.

Totodată, arată ea, peste 24% dintre decesele la copiii cu vârsta până într-un an sunt cauzate de afecţiuni ale tractului respirator inferior, iar 29% dintre decesele la copiii cu vârste sub 5 ani sunt cauzate de pneumonie.

"Incidenţa bolilor pneumococie în Europa, la copiii sub 5 ani, este de 11.19 /100.000 locuitori, în timp ce la adulţii de peste 64 de ani este de 17/100.000 persoane. În România, incidenţa bolilor pneumococice invazive este mult sub-evaluată şi sub-raportată, respectiv 0,3 cazuri/100.000 de indivizi, comparativ cu rata medie europeană de 4,8 cazuri/100.000 persoane. Grupele de vârstă cele mai expuse să dezvolte boli pneumococice sunt sugarii şi adulţii peste 65 ani. Există mai multe condiţii medicale care pot să crească susceptibilitatea la infecţii pneumococice severe/invazive, indiferent de vârstă. Dintre acestea se pot menţiona lipsa splinei (asplenie funcţională sau anatomică), sindroame de imunodeficienţă (infecţia HIV/SIDA, infecţia TBC, etc.), boli autoimune (lupus eritematos, artrita cronică juvenila, dermatomiozită, etc.), afecţiuni maligne hematologie ( leucemii, limfoame, etc.), cancere solide (tumori cerebrale, renale, osoase, etc.)", a mai explicat vicepreşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Potrivit acesteia, datele epidemiologice publicate în Romania arată că 1 din 5 copii români cu vârsta până într-un an ajung la medicul de familie sau în spital ca urmare a unei afecţiuni care ar putea fi cauzată de pneumococ.

"În Romania, utilizarea abuzivă de antibiotice a condus la creşterea rezistenţei germenilor la aceste medicamente. Un raport din 2014 al Centrului European de Control al Bolilor poziţionează România la peste 50% rată de rezistenţă a pneumococului la antibiotice, acesta fiind cel mai mare procent de infecţii pneumococice rezistente la penicilină şi macrolide dintre ţările europene. În unele studii naţionale, rata de rezistenţă este de 70%. Cele mai alarmante date raportate subliniază rate de rezistenţă la diverse antibiotice a tulpinilor izolate de la copii purtători naso-faringian de pneumococ (serotipurile 23 F, 6B, 19 F şi 14), care variază de la 83% pentru penicilină, 18% pentru ceftriaxonă, 62% pentru eritromicină şi 66% pentru trimetoprim/sulfametoxazol", a mai spus medicul.

Dr. Plesca subliniază rolul cheie al vaccinării în lupta împotriva rezistenţei la antibiotice.

"Odată cu introducerea vaccinării antipneumococice s-a redus semnificativ incidenţa infecţiilor aparatului respirator produse de pneumococ, permiţând o utilizare mai redusă a antibioticelor şi prevenirea dezvoltării mecanismelor de apariţie a rezistenţei. Introducerea vaccinării antipneumococice în programele naţionale de vaccinare în anumite ţări europene a condus la reducerea semnificativă a utilizării antibioticelor. Astfel, introducerea vaccinarii antipneumococice în programul naţional de imunizare din Franţa a condus la reducerea cu 50% a consumului de antibiotice în rândul copiilor", a detaliat ea.

Medicul susţine vaccinarea antipneumococică şi atrage atenţia asupra ratei crescute a mortalităţii infantile.

"În România, un program de imunizare anti-pneumococică este necesar ţinând cont de rata crescută de mortalitate infantilă (una din principalele cauze de deces în rândul copiilor sub 5 ani este pneumonia) cât şi de rata crescută de rezistenţă la antibiotice a tulpinilor de pneumococi. Eficienţa vaccinării a fost demonstrată în bolile pneumococice din întreaga lume prin reducerea bolilor invazive pneumococice, a pneumoniei, otitei medii acute şi a portajului nazofaringian (prezenţa bacteriei la nivel nazo-faringian). Vaccinarea antipneumococică a demonstrat o valoare medicală profilactică de necontestat. Astfel, în 2011 studiile epidemiologice întreprinse în Statele Unite au demonstrat că introducerea vaccinării antipneumococice a condus la o reducere de 64% a rezistenţei la antibiotice a infecţiilor pneumococice în cazul copiilor şi de 45% a rezistenţei la antibiotice la adulţii de peste 65 de ani. În Marea Britanie şi Franţa, bolile pneumococice invazive cauzate de tulpinile acoperite de vaccin au scăzut cu 90%, respectiv 84% la copiii vaccinaţi, în mai puţin de doi ani de la implementarea programului. Având în vedere serotipurile de pneumococ întâlnite în România, care produc boli severe precum pneumonia, otita medie acută sau meningita, cât şi rezistenţa foarte mare la antibiotice a tulpinilor de pneumococ din ţara noastră, protecţia prin vaccinare faţă de cât mai multe serotipuri de pneumococ identificate este esenţială", a punctat dr. Plesca.

Mai mult, ea menţionează că între anii 2010 - 2013 aproximativ 97% din cazurile de boli pneumococice invazive - meningita pneumococică, septicemie, bacteriemie, etc -, înregistrate la pacienţi de toate vârstele, provenind din Europa Centrala şi de Est, au fost produse de serotipurile incluse în vaccinul antipneumococic conjugat cu 13 valenţe.

"Conform Studiului care a evaluat portajul nazo-faringian la copii, coordonat de Institutul National de Boli Infecţioase Matei Balş, publicat în 2014, 83,6 % dintre serotipurile circulante izolate rezistente la antibiotice sunt incluse în vaccinul antipneumococic conjugat cu 13 valenţe (serotipuri)", a mai arătat vicepreşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Dr. Anca Plesca explică şi vârsta la care trebuie făcut vaccinul pneumococic, dar şi bolile care pot fi prevenite.

"Calendarul Naţional de Vaccinare în România precizează că vaccinarea antipneumococică se face la 2, 4 şi respectiv 11 luni. Copiii nevaccinaţi, cu vârste cuprinse între 12-23 luni, ar trebui să primească două doze de vaccin, la interval de cel puţin 8 săptămâni. Utilizarea de rutină a vaccinului pneumococic conjugat peste vârsta de 5 ani nu este recomandată. Infecţia produsă de Streptococcus pneumoniae (Pneumococ) poate să determine manifestari clinice extrem de variate din punct de vedere clinic dar şi evolutiv. Dintre cele mai frecvente boli produse de pneumococ menţionez otita medie acută (otita supurată), sinuzita acută bacteriană, pneumonia acută, meningita acută bacteriană (inflamaţia membranelor care 'învelesc' creierul şi măduva spinării), septicemie, bacteriemie. Pneumococul este o cauză comună a sinuzitelor şi a otitei medii acute, fiind izolat în 28-55% dintre aspiratele din urechea medie. Până la vârsta de 12 luni, mai mult de 60% dintre copii au avut cel puţin un episod de otită medie acută. Infecţiile urechii medii sunt cele mai frecvente motive de prezentare la medic pentru copiii din SUA. Otita medie acută pneumococică se poate complica cu mastoidită acută (supuraţie osoasă a stâncii temporale), meningită acută, abces cerebral, tromboză de sinus cavernos. Complicaţiile pneumoniei pneumococice la copil includ pleurezie purulentă (empiem), abces pulmonar, pneumonie necrotizantă, afectare pulmonară acută cu sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). Meningita pneumococică, infecţie bacteriană extrem de gravă, se poate complica cu sechelele neurologice - retard mental, deficite motorii, epilepsie, etc -, pierderea auzului sau cu deces într-un procent semnificativ de cazuri", detaliază dr. Anca Plesca.

Ea subliniază că după introducerea vaccinului antipneumococic în programele de imunizare de rutină la sugari acesta a demonstrat eficienţă rapidă şi semnificativă în prevenţia bolilor pneumococice invazive (meningita pneumococică, septicemie pneumococică, bacteriemie pneumococică), a pneumoniei şi a otitei medii acute.