ROmedic Cabinete medicale Bucuresti Cabinete Medicină de urgență Medicină de urgență Bucuresti

Boala parodontala materna si preeclampsia

Boala parodontala materna si preeclampsia
Autor: Dr Letitia Raiciu
Boala parodontala este o afectiune binecunoscuta stomatologica, ce evolueaza in timp netratata. Ea este considerata o afectiune sistemica, generala, ce se pare ca prezinta un risc pentru sarcina, cu predispozitia la complicatii. Preeclampsia afecteaza aproximativ 10% din femeile insarcinate si contribuie la morbiditatea materna si perinatala. Preeclampsia este definita prin cresterea tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg, in 2 momente diferite, dupa saptamana a 20-a de sarcina si proteinurie de cel putin 1+.
Se fac in permanenta studii care sa gaseasca daca exista intr-adevar o cauza directa intre parodontita materna si preeclampsia, analizand in paralel mai multi factori, demografici si comportamentali.Un lot de 588 femei, cu varste cuprinse intre 14 si 46 ani, apartinand unor grupuri etnice diferite, a fost impartit in doua diviziuni: grup de control si grup experimental (109 femei cu preeclampsie).
Pacientele au beneficiat de un examen parodontal complet, la mai putin de 48 ore postpartum (dupa nastere) si s-a definit parodontita materna prin depistarea a 4 sau mai multi dinti ce prezentau una sau mai multe pungi parodontale cu adancime mare (mai mare de 4 mm), cu pierderea adeziunii pe o distanta mai mare de 3 mm (gingia si ligamentele nu mai erau lipite pe suprafata dintilor).
Au fost luate in considerare si alte variabile: varsta, hipertensiune cronica, primiparitate, fumatul, consumul de alcool si numarul de controale prenatale. Parodontita a fost diagnosticata la 74,3 % din membrele grupului experimental si la 61,6 % din membrele grupului de control. Prevalenta parodontitei la lotul studiat a fost de 63,9% iar cea a preeclampsiei de 18,5%.
Autorii studiului (Cota si colaboratorii) concluzioneaza ca parodontita materna se asociaza cu riscul de preeclampsie, independent de alte variabile. Totusi, aceasta relatie directa cauzala trebuie privita cu prudenta, deoarece ambele maladii au etiologie multifactoriala.
Cum se ajunge la parodontita cronica sau boala parodontala? Intr-o majoritate covarsitoare prin simpla neglijenta, lipsa igienei dentare si a controalelor regulate. Patientii tind sa minimizeze importanta igienrei dentare cand vine vorba de o sarina. Simpla placa bacteriana depusa dupa mese este extrem de lipioasa, iar daca nu este indepartata la timp, ea favorizeaza depunerea tartrului. Aceste este dur si nu mai poate fi indepartat de pacient prin periaj. Daca tartrul persista suficient de mult, gingia se irita, se inflameaza, cu umflarea si roseata ei, cu sangerari dese la cea mai mica atingere. Gingivita este cauzata direct de acest tartru prezent.
Daca tartrul nu este indepartat (prin detartraje efectuate de catre medicul stomatolog) atunci ea evolueaza catre parodontita, adica inflamatia complexului parodontal, cu ligamente, vase de sange si nervi, complex ce sustine dintii in os. Parodontita duce la aparitia pungilor parodontale, cu defecte de lipsa ale osului sustinator. Netratarea acestor pungi duce implicit la generalizarea afectiunii si aparitia acestei boli parodontale.
Pe langa faptul ca este extrem de neplacuta pentru pacient (caci prezinta dureri, sangerari, miros neplacut al gurii si mobilitate dentara cu pierderea dintilor si dureri), aceasta afectiune este un factor de risc infectios pentru organism, caci in acele pungi parodontale stau colonii intregi de bacterii anaerobe, foarte agresive. Aceste bacterii se ingereaza (se inghit) dar intra si in circulatia sistemica. Boala parodontala nu se admite la pacientii cu afectiuni cardiace (valvulopatii, sunturi, infarcte etc) caci poate cauza endocardita bacteriana.
Luand in considerare cele de mai sus, credem de cuviinta ca simpla prevenire prin controale regulate la 6 luni si un periaj riguros la domiciliu elimina acest risc major pentru femeile insarcinate, cu evitarea multor complicatii ulterioare. Obiceiurile alimentare au si ele un aport major, existand multe alimente care favorizeaza aderarea (lipirea) placii bacteriene. Pentru sfaturi legate de alimentatie (in sensul preventiv stomatologc) si periaj tot medicul stomatolog va poate indruma cel mai bine