ROmedic Cabinete medicale Bucuresti Cabinete Implantologie dentară Implantologie dentară Bucuresti

Retractia gingivala

Retractia gingivala
Autor: Dr Ema Onutu
Cauzele și consecințele retracției gingivale

Probabil deseori v-ați întrebat de ce se retrage gingia de pe dinți, rezultând apariția durerilor și al aspectului inestetic, deși aveți o bună igienă bucală. Vă vom prezenta pe scurt câteva cauze care pot duce la deplasarea gingiei spre apical, descoperind rădăcinile dinților pe anumite suprafețe, acesta fiind un semnal de alarmă pentru pacient.
Retracția gingivală poate fi expresia clinică a unei evoluții obișnuite, prin erupție pasivă (deplasarea spre apexul dintelui, a nivelului de prindere a gingiei de dinte) sau a unor circumstanțe anormale sau patologice.

La persoanele în vârstă, retracția gingiei este considerată normală, chiar fiziologică, caracterizată prin degenerescența (îngustarea,micșorarea,pierderea parțială a funcționalității) fibrelor de colagen de la nivelul țesutului gingival și a retracției osoase, prin reducerea în volum a osului. Astfel, adeseori vârstnicii vor prezenta coroane dentare alungite, cu evidențierea rădăcinii și o ușoară mobilitate, sau chiar lipsa acesteia.
Acest lucru nu este un motiv de îngrijorare daca pacientul își însușește o igienă dentară corespunzătoare, printr-o tehnică de periaj corectă, asociind metode adjuvante de autocurățire (ața dentară, apa de gură, duș bucal etc.) și mergând la un control periodic la medicul stomatolog curant, cel puțin o data pe an.
În cazul tinerilor și a adulților, retracția gingivală este considerată patologică în următoarele cazuri:
1. Depuneri masive de tartru în zona șanțului gingival, ce vor duce la acumularea plăcii bacteriene la acest nivel și la îmbolnăvirea gingiei, cu apariția inflamației, durerii și a sângerării gingivale.
2. Trauma ocluzală (forțe mari de masticație, nocive pentru complexul dento-parodontal), bruxismul (scrâșnitul dinților) pot determina instalarea inflamației gingivale, cu fenomene distructive la nivelul țesutului gingival, cu retracția lentă a gingiei spre rădăcina dintelui și uneori cu apariția pungilor parodontale de mici dimensiuni.
3. Trauma directă. Poate fi realizată printr-un periaj agresiv, excesiv și exagerat de frecvent, rezultat din dorința pacientului de a obține o autocurățire dentară cât mai eficientă. Astfel, printr-un periaj excesiv, putem face mai mult rău decât bine asupra țesutului gingival, putându-se observa retracții gingivale, fără semne clinice de inflamație,în special la nivelul caninilor și premolarilor. Pe lângă periaj, alți factori care pot determina o trauma directă asupra gingiei, cu retracția acesteia, pot fi: utilizarea aței dentare pentru curățirea interdentară folosind forțe necontrolate și o tehnică incorectă, introducerea unor obiecte metalice în țesuturile moi (cum ar fi piercing-urile), impactul alimentar cu acțiune directă în special la nivelul gingiei palatinale de la nivelul molarilor superiori.
4. Factori anatomici: tulburări de erupție, forma individuală a dinților, poziții anormale ale dinților, precum și tracțiuni exercitate de frenuri, bride, inserții musculare aberante, situate aproape de marginea gingivală.
5. Cauze de ordin restaurativ : obturații în exces, incorect adaptate la coroana dintelui, precum și coroane protetice cu acțiune traumatică asupra gingiei.
6. Intervenții chirurgicale :în operațiile laborioase în care este necesar să se incizeze mucoasa gingivală pentru realizarea unui lambou, sau în care este necesar să se excizeze papilele și marginea gingivală excluse funcțional prin îmbolnăvire.
7. Aparatele ortodontice au ca efect secundar, în timp, retracția gingivală. Acest fenomen apare din cauza forțelor ortodontice aplicate asupra aparatului dento-parodontal, care au rolul de realiniere dentară.
8. Persoane cu imunitate scăzută sau persoanele vegetariene, anemice, au o predispoziție mai accentuată către îmbolnăvirea parodonțiului, a sângerării gingivale mai pronunțate, a retracției gingivale. Această predispoziție este rezultatul privării organismului de anumiți nutrienți (proteine, vitamine), necesari în primul rând pentru a avea o bună imunitate (apărarea organismului față de agenții patogeni) și apoi pentru o bună desfășurare a funcțiilor acestuia.
Pe lângă disconfortul estetic dat de retracția gingiei, pacienții se mai pot confrunta și cu alte probleme, deloc de neglijat, care le pot afecta ritmul cotidian și viața socială :
a. Hiperestezia = hipersensibilitatea = durerea – ce poate să apară în cursul masticației, la atingeri cu tacâmuri metalice, alimente fierbinți sau mai ales reci, precum și în aspirația aerului rece.
b. Datorită hipersensibilității, pacientul va evita periajul pe zona respectivă sau îl va realiza incorect și ineficient, determinând acumularea plăcii bacteriene și apariția în timp a cariilor dentare (inestetice,dureroase, care pot conduce la alte complicații) și a gingivitei (îmbolnăvirea gingiei).
c. Se va reduce eficiența detartrajului mecanic sau cu ultrasunete, deoarece pacientul nu va mai putea suporta acest act terapeutic.
d. Pentru a masca defectul gingival, pacientul va avea tendința de a limita deschiderea gurii, va avea râs controlat, fonație modificată, iar în timp, aceste lucruri pot duce la depresie nervoasă și anxietate în relațiile cu cei din jur.
Cum putem trata retracția gingivală și consecințele acesteia?
În primul rând se va realiza o igienă bucală cât mai corectă, pentru a înlătura placa bacteriană nociva și distructivă.
În funcție de gravitatea retracției gingivale putem opta pentru una din următoarele variante:
 Injectarea unei anumite cantități de acid hialuronic în gingia retrasă,cu creșterea acesteia în volum și înălțime, acoperind zona dentară descoperită de gingie și cu un efectul fizionomic dorit de pacient. Deși avantajul major al acestei proceduri este obținerea unui efect rapid și acceptabil de către pacient, dezavantajul ei este acela că efectul este de scurtă durată, iar procedura trebuie repetată la anumite intervale de timp.
 Intervenția chirurgicală plastică, constă în reducerea gingiei la nivelul inițial de inserție la nivelul dintelui. Se utilizează grefe gingivale prelevate dintr-o anumită zonă din cavitatea bucală a pacientului, care prin sutură se atașează în zona gingiei expuse. Efectul fizionomic și funcțional nu este sigur 100%, acesta depinzând de calitatea țesutului gingival, de elasticitatea țesuturilor, de reactivitatea pacientului și capacitatea lui de vindecare.
 Dacă niciuna din intervențiile de mai sus nu vă convinge, mai puteți opta pentru o lucrare protetică (punte sau coroană protetică) care are avantajul realizării unei gingii false, din ceramică.
Pentru a preveni consecințele neplăcute ale retracției gingivale, recomandarea noastră principală este de a face controale periodice și de a cere sfatul medicului stomatolog.

Autor: Dr. Ema Onutu, medic dentist ABC Eurodent
Sursa: : 1. Periodontology, Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu, Prof. Dr. Dilvi Dumitriu, Conf. Dr. Anca Silvia Dumitriu, Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2009
Foto: www.roswellperiodontics.com, www.drgbobet.blogspot.com