Abuzul verbal din copilărie are efecte de durată asupra sănătății mintale, similare cu abuzul fizic
Autor: Airinei Camelia
Un nou studiu realizat în Anglia È™i Èšara Galilor, bazat pe date din È™apte anchete transversale derulate între 2012 È™i 2024, evidenÈ›iază impactul distinct È™i cumulativ al abuzului fizic È™i verbal suferit în copilărie asupra stării de bine mintale de-a lungul vieÈ›ii. Studiul analizează asocierile dintre aceste forme de abuz, tendinÈ›ele temporale ale prevalenÈ›ei lor È™i efectele resimÈ›ite în funcÈ›ie de factori demografici.
Abuzul fizic în copilărie este asociat cu un risc crescut de probleme de sănătate mintală È™i fizică, iar abuzul verbal - o componentă a abuzului emoÈ›ional - este din ce în ce mai recunoscut ca având efecte similare, inclusiv dezvoltarea de depresie, anxietate È™i comportamente antisociale. Cu toate acestea, politicile publice au fost până recent axate aproape exclusiv pe prevenirea violenÈ›ei fizice, ignorând implicaÈ›iile pe termen lung ale violenÈ›ei verbale.
Despre studiu
Analiza a inclus 20.687 de participanÈ›i, adulÈ›i cu vârste de peste 18 ani, selectaÈ›i prin eÈ™antionare reprezentativă geografic È™i demografic. Abuzul fizic È™i verbal au fost măsurate prin instrumente standardizate de tip ACE (Adverse Childhood Experiences), iar sănătatea mintală a fost evaluată prin scala Short Warwick-Edinburgh Mental Well-being Scale (SWEMWBS). ParticipanÈ›ii au fost grupaÈ›i în funcÈ›ie de expunerea la niciun tip de abuz, doar abuz fizic, doar abuz verbal sau ambele.
Metodologie
- 7 studii derulate în Anglia È™i Èšara Galilor între 2012–2024
- 22.395 respondenÈ›i, din care 20.687 incluÈ™i în analiză finală (după excluderea cazurilor cu date lipsă)
- Evaluare standardizată a abuzului: întrebări validate privind experienÈ›ele din copilărie
- Măsurare a stării de bine mintale: scala SWEMWBS
- Analize statistice: regresii logistice ajustate pentru variabile demografice È™i alÈ›i factori de violență în copilărie
Rezultate
Relația dintre abuz și starea de bine mintală
Studiul a arătat că atât abuzul fizic, cât È™i cel verbal sunt puternic asociate cu o stare de bine mintală scăzută la vârsta adultă, iar expunerea combinată duce la riscuri È™i mai mari. Astfel:
- Abuzul verbal a crescut de 1,64 ori riscul unei stări de bine mintale scăzute
- Abuzul fizic a crescut de 1,52 ori acest risc
- Expunerea la ambele forme a dus la un risc crescut de 2,15 ori
Proporția celor cu stare de bine scăzută a crescut de la 16% (fără expunere) la 29,1% (cu expunere la ambele forme de abuz).
Analiza componentelor individuale ale stării de bine
- Sentimentul de izolare a fost mai puternic afectat de abuzul verbal (creÈ™tere cu 90%) decât de cel fizic (creÈ™tere cu 33%)
- Lipsa de optimism a fost asociată în mod similar ambelor forme de abuz (creÈ™tere cu ~50%)
- Expunerea combinată a crescut probabilitatea ca persoanele să nu se simtă relaxate, utile sau în contact cu ceilalÈ›i
Factori demografici și de mediu
- Persoanele născute după anul 2000 au raportat niveluri mai scăzute de stare de bine mintală
- Sexul, etnia și nivelul de deprivare au influențat și ele rezultatele
- Expunerea la alte forme de violență (abuz sexual, violență domestică) a fost un predictor suplimentar important
Tendințe temporale
Studiul a constatat o scădere constantă a abuzului fizic raportat la persoanele născute după 1980 (de la 20,2% la 10%) și o creștere a abuzului verbal (de la 11,9% la ~20%).
Aceste schimbări pot reflecta intervenÈ›iile de politică publică împotriva violenÈ›ei fizice, dar sugerează o posibilă substituire a abuzului fizic cu cel verbal, cu efecte psihologice similare.
Implicații pentru politici publice și intervenții
Rezultatele studiului susțin ideea că abuzul verbal trebuie tratat cu aceeași seriozitate ca cel fizic. Politicile și intervențiile trebuie să recunoască daunele provocate de violența verbală, iar campaniile de educare parentală trebuie să evidențieze și efectele ei nocive.
Pachetul INSPIRE al OMS oferă strategii pentru prevenirea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, inclusiv abuzul emoÈ›ional. Acestea includ:
- campanii de conștientizare publică
- educație parentală pozitivă
- sprijin pentru schimbarea normelor sociale privind pedeapsa
Limitări
Studiul se bazează pe auto-raportarea retrospectivă, deci pot exista erori de memorie sau reticenÈ›e în a divulga abuzul. De asemenea, nu s-a măsurat severitatea, frecvenÈ›a sau vârsta la care a avut loc abuzul. Datele nu reflectă impactul intervenÈ›iilor terapeutice sau tratamentelor individuale primite în timp.
Concluzie
Abuzul verbal, la fel ca cel fizic, are efecte profunde È™i de durată asupra sănătății mintale. În lipsa unor măsuri de informare È™i educare a părinÈ›ilor È™i publicului, există riscul real ca progresul în reducerea abuzului fizic să fie anulat de creÈ™terea abuzului verbal. RecunoaÈ™terea, prevenirea È™i intervenÈ›ia timpurie în ambele forme de abuz sunt esenÈ›iale pentru protejarea sănătății mintale a generaÈ›iilor viitoare.
Image by peoplecreations on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Expunerea la spațiile verzi susține dezvoltarea creierului și sănătatea mintală la adolescenți
- Persoanele care iau antidepresive de două ori mai predispuse la eșecul implantului dentar
- De ce este atât de greu să rezişti Facebook-ului?
- Dependența de ecrane este asociată cu tulburarea obsesiv compulsivă la preadolescenți
intră pe forum