Accesibilitatea scăzută la mersul pe jos în cartier este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare

Accesibilitatea scăzută la mersul pe jos în cartier este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare

©

Autor:

Accesibilitatea scăzută la mersul pe jos în cartier este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare
Un studiu de tip cohortă derulat la scară naÈ›ională în Țările de Jos a investigat legătura dintre accesibilitatea pentru mersul pe jos (walkability) din cartiere È™i riscul de boli cardiovasculare. Rezultatele subliniază faptul că expunerea prelungită la un mediu urban cu grad scăzut de accesibilitate pietonală este asociată cu un risc mai ridicat de boală cardiovasculară, evidenÈ›iind importanÈ›a planificării urbane pentru sănătatea inimii.

  • Activitatea fizică reduce riscul de boli cardiovasculare (BCV), însă mulÈ›i adulÈ›i nu ating recomandarea de minimum 150 de minute de efort moderat pe săptămână.  
  • Accesul la mersul pe jos într-un cartier reprezintă modul în care amenajarea mediului construit (densitatea populaÈ›iei, diversitatea serviciilor, spaÈ›ii verzi, trotuare, intersecÈ›ii etc.) încurajează mersul pe jos È™i transportul activ în viaÈ›a de zi cu zi.  
  • Majoritatea studiilor anterioare privind accesibilitatea pentru mersul pe jos È™i BCV sunt de tip transversal, lăsând neclar modul în care schimbările de-a lungul timpului în accesibilitatea pietonală influenÈ›ează riscul de boală cardiovasculară.

Proiectul studiului

PopulaÈ›ie: Peste 3 milioane de adulÈ›i olandezi (≥ 40 de ani) la momentul iniÈ›ial (2009), fără diagnostic anterior de BCV È™i care nu È™i-au schimbat domiciliul pe parcursul perioadei de observare.  

Date despre accesibilitatea pentru mersul pe jos: Un index obiectiv de accesibilitate pentru mersul pe jos pentru zonele de 500 m din jurul fiecărei locuinÈ›e, calculat anual din 1996 până în 2008. Au fost incluse È™ase elemente:  
  • Densitatea populaÈ›iei  
  • Densitatea punctelor comerciale/servicii  
  • Diversitatea utilizării terenului (land use mix)  
  • Densitatea intersecÈ›iilor  
  • Densitatea spaÈ›iilor verzi  
  • Densitatea trotuarelor  

Traiectorii de accesibilitate pentru mersul pe jos: Folosind modelare specializată (latent class trajectory modelling), s-au identificat patru tipare de schimbare între 1996 È™i 2008:  
  • Stabilă È™i relativ scăzută (91,1% dintre participanÈ›i)  
  • Stabilă È™i relativ ridicată (0,6%)  
  • Valoare iniÈ›ial ridicată, în scădere în timp (1,7%)  
  • Valoare iniÈ›ial scăzută, în creÈ™tere în timp (6,5%)  

Date privind BCV: Între 2009 È™i 2019, autorii au urmărit incidenÈ›a oricărui eveniment cardiovascular (inclusiv boală coronariană, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă) È™i au colectat informaÈ›ii despre mortalitate din registrele naÈ›ionale (Dutch Hospital Discharge Register, National Cause of Death Register).  

Analiză statistică: Modelele de tip Cox proportional hazards au estimat riscul de BCV pentru fiecare dintre cele patru traiectorii de accesibilitate pentru mersul pe jos, controlând pentru factori socio-demografici individuali È™i la nivel de arie geografică.

Rezultate

  • EÈ™antion: Persoanele incluse aveau o vârstă mediană de 57 de ani (interval intercuartil: 49-65).  
  • DistribuÈ›ia accesibilității pentru mersul pe jos: Aproape 9 din 10 indivizi locuiau în cartiere cu accesibilitate pentru mersul pe jos stabilă/scăzută.  
  • Evenimente cardiovasculare: În decurs de aproximativ 11 ani de urmărire, 21,4% dintre participanÈ›i au dezvoltat BCV. De asemenea, 2,7% au decedat din cauze asociate cu BCV.  
  • Risc crescut de BCV:  
• Cartiere cu accesibilitate pentru mersul pe jos stabilă/scăzută au avut un risc cu 5,1% mai mare (HR 1,051; 95% CI 1,011–1,093) pentru orice formă de BCV, comparativ cu cele cu accesibilitate pentru mersul pe jos stabilă/înaltă.  
• Cartiere cu accesibilitate pentru mersul pe jos în creÈ™tere au prezentat tot un risc cu ~5% mai ridicat (HR 1,049; 95% CI 1,008–1,092), probabil din cauza expunerii cumulate mici la un mediu pietonal de calitate – chiar dacă în ultimii ani situaÈ›ia s-a îmbunătățit, efectele cardiometabolice negative deja instalate nu au fost rapid reversibile.  
• Asocieri similare (dar nu semnificative statistic) s-au observat pentru boala coronariană È™i accident vascular cerebral. Nu s-au găsit asocieri semnificative pentru insuficienÈ›a cardiacă È™i mortalitatea cardiovasculară.

Concluzii și implicații pentru sănătatea publică

  • Accesibilitate la mersul pe jos scăzută pe termen lung: Cea mai mare parte a populaÈ›iei (peste 90%) a fost expusă unui mediu mai puÈ›in accesibil mersului, corelat cu un risc cardiovascular crescut.  
  • CreÈ™terea accesibilității pentru mersul pe jos în timp, deÈ™i benefică în principiu, poate să nu compenseze total anii anteriori în care cartierul nu era favorabil mersului È™i activității fizice.  
  • ImportanÈ›a planificării urbane: Modificările infrastructurii, cum ar fi crearea de trotuare, zone verzi, servicii È™i magazine uÈ™or accesibile, pot avea un impact consistent asupra reducerii factorilor de risc cardiometabolici în populaÈ›ie, însă numai dacă sunt implementate devreme È™i menÈ›inute pe termen lung.  

Mesaj-cheie: Acest studiu evidenÈ›iază importanÈ›a proiectării sustenabile a cartierelor – cu accent pe accesibilitate È™i infrastructură pietonală – drept o strategie esenÈ›ială pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Dat fiind că marea majoritate a oamenilor locuieÈ™te în zone cu accesibilitate pentru mersul pe jos scăzută, rezultatele sugerează că schimbările viitoare trebuie planificate È™i implementate devreme pentru a produce beneficii vizibile în sănătate.

Data actualizare: 08-04-2025 | creare: 08-04-2025 | Vizite: 144
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Studiu: Mersul pe jos poate reduce semnificativ riscul de mortalitate
  • Mersul pe jos ar putea fi cheia sănătății
  • Viteza ideală de mers sau pedalat pentru a inhala cât mai puÈ›in aer poluat
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum