Accesul pacientilor cu forme avansate de cancer la imunoterapii ar duce la o supravietuire mai mare cu 17% fata de terapiile standard

Peste 16,000 de ani potențiali de viață ar putea fi câștigați dacă pacienții oncologici eligibili ar fi tratați cu imunoterapii PD-(L)1 în perioada 2021- 2025

• Noi evidențe ce arată valoarea adaugată a imunoterapiilor pentru pacienții afectați de cancer sunt disponibile pentru România
• Terapiile imuno-oncologice din clasa inhibitorilor PD-(L)1 și-au demostrat eficacitatea clinică în tratarea mai multor tipuri de cancere și potențialul de a prelungi și îmbunătății calitatea vieții pacientului, comparativ cu terapiile clasice
• Ponderea pacienților cu cancer pulmonar ce au beneficiat de tratament medicamentos a fost de 46% in 2020, față de un ideal de circa 80% cât ar rezulta din aplicarea recomandărilor europene

Accesul unui număr de aproape 43,000 de pacienți eligibili cu boli oncologice în forme avansate la imunoterapii PD-(L)1 ar putea determina în perioada 2021-2025 un beneficiu de peste 16,000 de ani potențiali de viață câstigați. Acest beneficiu estimat echivalează cu o supraviețuire cu 17% mai mare decât cea oferită de terapiile standard (SOC), în linia 1 sau 2, pentru un numar de 11 tipuri de cancer, conform studiului Health Impact Projection (HIP), lansat astăzi de InoMed și MSD România. În plus, 73% din acest câștig pentru sănătate ar fi în ani de viață fără semne de progresie a bolii (PFS) [1], iar 81% din beneficiul proiectat ar fi în ani de viață ajustați pentru calitatea vieții (QALY) [2]. Totodată, s-ar reduce cu 10% spitalizările potențial necesare pentru complicații severe, degrevând pacienții și sistemul de spitalicesc cu peste 3000 de internări.

Beneficiile din clasa inhibitorilor PD-(L)1 pentru pacienți, sistemul de sănătate și societate proiectate a fi generate de folosirea imunoterapiilor sunt substanțiale comparativ cu scenariul în care s-ar utiliza doar terapiile standard. Acestea sunt concluziile studiului Health Impact Projection (HIP), realizat cu sprijinul MSD România, o primă analiză ce modelează beneficiile potențiale pe sănătate ale imunoterapiilor și impactul bugetar al creșterii progresive a accesului pacienților oncologici la imunoterapie în România. Rezultatele HIP au fost făcute publice astăzi în cadrul unui eveniment organizat de cele două organizații.

Modelul HIP este un model economic cu orientare macro, un instrument util pentru fundamentarea politicilor publice privind cancerul și alocarea multi-anuală a resuselor necesare asigurării accesului pacienților la imunoterapiile anti-PD-(L)1, actualmente în uz sau potențial rambursate în perioada analizată.

„Rezultatele pozitive ale acestor studii arată beneficiile pe care imunoterapiile din clasa anti-PD-(L)1 le pot avea pentru pacienții cu forme avansate de boală care în urmă cu câțiva ani aveau un pronostic foarte rezervat. Investițiile în creșterea accesului la imunoterapii aduc însă nu doar prelungirea vieții acestor pacienți, ci o viață mai lungă și de calitate. Pe măsură ce acestea își demostrază eficacitatea și în tratarea formelor precoce de cancer, beneficiile anticipate vor fi mai mari. Având astăzi la îndemână aceste terapii inovatoare, putem spera că poate fi transformat cancerul într-o boală cronică”, afirmă Ana Dodea, Policy & Market Director, MSD România.

În scenariul modelat în HIP pentru 2021, impactul bugetar suplimentar adus de folosirea imunoterapiei anti-PD-(L)1 se ridică la doar 1.72% din totalul cheltuielilor cu sănătatea și la 31.5% din cheltuielile cu medicamentele oncologice.

Adaptarea HIP pentru România a fost implementată de Adelphi Values, companie independenta cu expertiză tehnică recunoscută, la dezvoltarea modelului economic contribuind un grup de experți internaționali valoroși. Modelul HIP este flexibil și a fost deja adaptat în peste 40 de țări, inclusiv țări europene, putând fi un instrument versatil ce poate proiecta rezultatele potențiale în diverse scenarii de lucru.

Cel de-al doilea proiect de cercetare lansat astăzi, la rândul lui o premieră la nivel european, se concentrează pe disparitățile în accesul la tratamentul medicamentos al pacienților cu cancer pulmonar cu celule “non-mici” (NSCLC) în 12 țări din Europa și a fost realizat de Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România [3].

Rezultatele studiului arată că procentul pacienților cu cancer pulmonar NSCL tratați (rata de tratament) a crescut de la 34% la 48% între 2015 – 2019 și a atins 46% în 2020. Totuși, rata de tratament a NSCLC este sub ratele altor țări europene și substanțial inferioară ratei ideale de tratament (de circa 80%), care ar putea ar fi atinsă dacă toți pacienții eligibili ar fi tratati conform recomandărilor Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO). Rata suboptimală de tratament din România este în bună măsură cauzată de traseul deseori alambicat al pacientului ce contribuie la un diagnostic întârziat.

În cei 4 ani de la rambursarea în România a imunoterapiei pentru tratamentul cancerului pulmonar NSCLC, procentul pacienților tratați cu imunoterapie a crescut progresiv până la 17% în 2020. Acest procent ar putea fi îmbunătățit încât să se ajungă la circa 47% pacienți NSCLC tratați cu imunoterapie, dacă s-ar ține cont integral de recomandările ESMO privind imunoterapiile anti-PD-(L)1 aprobate pe plan european.

„Planul Național pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet și precis, înainte de inițierea tratamentului, precum și prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general. Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeana și, odată cu implementarea lor, pacienții romani vor avea un acces îmbunătățit la inovația exponențialî din cancerul pulmonar non-microcelular”, Dr. Marius Geanta, Presedinte Centrul pentru Inovație în Medicină.

Povara cancerului pulmonar se reflectă în cele aproximativ 12,000 de cazuri noi și 10,000 de decese înregistrate anual în România, circa 85% din această povară fiind dată de cancer pulmonar de tip NSCLC. În România, boala afectează într-o mai mare măsură persoanele de vârstă activă decât la nivel european, rata mortalității premature (41% dintre cei sub 65 de ani) este mai mare față de media la nivelul UE27 (30%), iar rata de supraviețuire la 5 ani este de 11% față de 15% media europeană.

Rezultatele celor doua studii au fost dezbătute de specialiști - profesioniști în domeniul sănătății, decidenți și reprezentanți ai pacienților, concluziile acestora putând servi la îmbunătățirea politicilor publice privind controlul cancerului în România și a accesului pacienților la îngrijiri oncologice de calitate.

Proiectele de cercetare prezentate astăzi se adaugă unor initiative similare, fiind rezultatul direcției strategice a MSD România de a susține, în parteneriat cu organizații și instituții prestigioase, cercetări, studii și analize ce furnizează evidențe utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România, inclusiv privind accesul pacienților la imunoterapii.

[1] Supraviețuire fără progresia bolii (PFS) – ani de viață în care boala nu se răspândește în organism și nu se înrăutățește
[2] QALY (quality adjusted life years) reprezintă un indice ce ține cont atât de calitatea cât și de durata supreviețuirii.  Un QALY echivalează cu 1 an de viață în sănătate bună.
[3] Hofmarcher T, Lindgren P, Wilking N.  Diagnosed but not treated: How to improve patient access to advanced NSCLC treatment in Europe. IHE Report 2022:2.IHE: Lund, Sweden, https://ihe.se/en/publicering/treatment-of-non-small-cell-lung-cancer-in-europe/