Activitatea fizică de intensitate moderată până la viguroasă îmbunătățește sănătatea cognitivă la vârstnici

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of South Australia, în colaborare cu AdventHealth Research Institute din SUA, demonstrează că activitatea fizică intensă – chiar și în doze mici – poate avea un impact major asupra funcțiilor cognitive ale adulților în vârstă.

Fie că este vorba despre o plimbare energică, exerciții de aquagym sau o alergare ușoară, orice activitate care crește ritmul cardiac contribuie la menținerea sănătății creierului, arată rezultatele publicate recent. Cele mai mari beneficii cognitive au fost observate la persoanele care au trecut de la inactivitate completă la doar cinci minute de exercițiu zilnic.

Context

Studiul a analizat datele a 585 de adulți cu vârste între 65 și 80 de ani, participanți în cadrul studiului IGNITE desfășurat în SUA. Cercetătorii au evaluat timpul petrecut de participanți în somn, comportament sedentar, activitate fizică ușoară și activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, pe parcursul unei zile de 24 de ore, și au corelat aceste date cu performanța cognitivă.

S-a evidențiat o relație bidirecțională: mai multă activitate fizică duce la o sănătate cognitivă mai bună, în timp ce lipsa acesteia o afectează negativ.

Despre studiu

Dr. Maddison Mellow, cercetătoare la UniSA, explică faptul că alegerile noastre zilnice cu privire la modul în care ne petrecem timpul – între somn, inactivitate și mișcare – au un impact important asupra sănătății creierului.

„Am descoperit că activitatea fizică de tip ‘huff-and-puff’ – adică exercițiul fizic aerobic, suficient de intens pentru a crește ritmul cardiac și respirația – este legată de o performanță cognitivă mai bună”, afirmă Dr. Mellow.

În mod specific, s-a observat o îmbunătățire a:

• Vitezei de procesare (cât de rapid gândește creierul),

• Funcției executive (capacitatea de a planifica, concentra și desfășura mai multe sarcini simultan),

• Memoriei de lucru (capacitatea de a reține temporar informații).

În schimb, nu s-au înregistrat efecte semnificative asupra memoriei episodice (detalii despre „ce, unde și când”) sau asupra funcției vizuo-spațiale (recunoașterea locurilor și orientarea în spațiu).

Rezultatele au fost valabile indiferent de fondul genetic sau demografic al participanților.

Implicații pentru sănătatea publică

Dr. Audrey Collins, co-autoare a studiului, subliniază că înțelegerea modului în care ne folosim cele 24 de ore ale zilei poate contribui la luarea unor decizii mai bune privind sănătatea personală:

„Dacă dormim opt ore, mai rămân 16 ore în care decidem cum ne petrecem timpul – fie stăm jos, fie ne mișcăm. Prioritizarea activității fizice care ne accelerează ritmul cardiac este esențială”, declară Dr. Collins.

În contextul în care una din șase persoane va avea peste 60 de ani până în 2030, autorii subliniază necesitatea adoptării unor strategii simple și eficiente pentru îmbunătățirea calității vieții la vârsta a treia.

Totuși, autorii precizează că rezultatele studiului sunt de tip observațional (cross-sectional), ceea ce înseamnă că nu pot dovedi o relație de cauzalitate. Este nevoie de cercetări longitudinale și intervenționale pentru a confirma aceste constatări.

Concluzie

Chiar și doar cinci minute de exercițiu fizic moderat sau intens pot face diferența. Activitatea fizică regulată nu doar întărește inima și mușchii, ci și creierul. Mesajul cercetătorilor este clar: mișcarea înseamnă sănătate mentală – la orice vârstă.