Activitatea fizică în jurul vârstei de 50 de ani poate reduce riscul de Alzheimer

Un nou studiu publicat în revista Alzheimer’s & Dementia în martie 2025 subliniază importanța creșterii activității fizice între 45 și 65 de ani pentru prevenirea bolii Alzheimer. Cercetarea a fost realizată de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), în colaborare cu Barcelonaβeta Brain Research Center (BBRC), parte a Fundației Pasqual Maragall, cu sprijinul Fundației ”la Caixa”.

Context

Inactivitatea fizică este considerată un factor de risc semnificativ pentru boala Alzheimer, fiind responsabilă, conform estimărilor, de aproximativ 13% dintre cazurile globale. Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150–300 de minute de activitate fizică moderată sau 75–150 de minute de activitate viguroasă pe săptămână pentru menținerea sănătății. Studiile anterioare au arătat că activitatea fizică susține sănătatea cardiovasculară și mentală, dar cercetările recente sugerează și un efect direct asupra mecanismelor cerebrale implicate în patologia Alzheimer.

Despre studiu

Design și populație

• Număr participanți: 337 adulți de vârstă mijlocie (din Catalonia)

• Criterii: toți aveau istoric familial de boală Alzheimer

• Cohortă: ALFA+, parte a studiului longitudinal ALFA (ALzheimer’s and FAmilies), BBRC

• Durată: 4 ani de urmărire

• Instrumente: chestionare de activitate fizică și investigații de neuroimagistică (inclusiv PET și RMN)

Participanții au fost împărțiți în trei categorii în funcție de nivelul de activitate:

• Adherenți: îndeplineau recomandările OMS

• Neadherenți: efectuau mai puțin decât minimul recomandat

• Sedentari: nu desfășurau deloc activitate fizică

Rezultate

Reducerea acumulării de beta-amiloid

• Beta-amiloidul (Aβ) este un marker patologic timpuriu în boala Alzheimer.

• Participanții care și-au crescut activitatea fizică până la nivelul recomandat de OMS au prezentat o acumulare mai mică de beta-amiloid față de cei sedentari sau care și-au redus activitatea.

• Efectul a fost dependent de doză: cu cât creșterea activității era mai mare, cu atât scădea încărcătura de Aβ.

Conservarea structurii cerebrale

• Cei activi fizic prezentau o grosime corticală mai mare în regiunile temporale mediale — zone implicate în memorie și afectate precoce în Alzheimer.

• Chiar și participanții neadherenți, dar activi într-o oarecare măsură, aveau structuri cerebrale mai bine conservate decât persoanele complet sedentare.

„Orice nivel de activitate fizică, chiar și sub recomandările oficiale, pare să aibă efecte pozitive asupra creierului,” explică Müge Akıncı, autoarea principală a studiului.

Concluzii și implicații

Rezultatele sugerează că nu este obligatoriu să atingi un prag fix de activitate fizică, ci mai importantă este creșterea progresivă a nivelului de activitate în timp.

„Aceste descoperiri întăresc ideea că promovarea activității fizice în perioada de mijloc a vieții ar trebui să fie o prioritate de sănătate publică pentru prevenirea Alzheimerului,” afirmă Eider Arenaza-Urquijo, cercetătoare ISGlobal și coordonatoarea studiului.

Implicații practice:

• Campanii de sănătate publică ar trebui să încurajeze chiar și activitatea fizică moderată, mai ales între 45 și 65 de ani.

• Programele de prevenție pentru Alzheimer trebuie să includă mișcarea ca intervenție-cheie, nu doar ca recomandare auxiliară.