Afectarea fluxului sanguin modifică imunitatea și alimentează progresia cancerului: noi perspective din cardio-oncologia bidirecțională
Autor: Airinei Camelia

Boala cardiovasculară aterosclerotică È™i cancerul sunt principalele cauze de mortalitate la nivel mondial. Studii recente sugerează că bolile cardiovasculare nu doar coexistă cu cancerul, ci pot contribui activ la dezvoltarea È™i progresia acestuia. Studiul publicat în JACC: CardioOncology rezumă datele clinice È™i mecanistice esenÈ›iale care fundamentează această relaÈ›ie>.
Context și dovezi observaționale
Primele semnale privind asocierea dintre infarctul miocardic È™i riscul crescut de cancer au apărut în 2016, într-un studiu de cohortă care a arătat că pacienÈ›ii cu evenimente coronariene aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta neoplazii ulterior. Rezultatele au fost replicate în studii mari, inclusiv un registru danez cu peste 2 milioane de pacienÈ›i È™i un alt studiu care a raportat o rată de apariÈ›ie a cancerului de 3 ori mai mare la pacienÈ›ii cu sindrom coronarian acut.
Mai mult, bolile aterosclerotice periferice, precum boala arterială periferică, au fost asociate cu risc oncologic crescut. Analize detaliate au arătat diferenÈ›e între tipurile de cancer: pacienÈ›ii cu boală aterosclerotică aveau incidență crescută pentru neoplasme cerebrale, hepatice, pulmonare, dar redusă pentru cancere ginecologice. O meta-analiză a peste 21.000 de pacienÈ›i a confirmat asocierea independentă dintre boala cardiovasculară È™i diagnosticarea cancerului în stadiu metastatic.
Mecanisme moleculare și celulare
Factori secretați de cordul lezat
Studiile pe modele murine au arătat că infarctul miocardic induce insuficiență cardiacă care, la rândul său, accelerează dezvoltarea tumorilor intestinale, prin factori circulanÈ›i secretaÈ›i de cord. SerpinA3 (α-1-antichimotripsină), identificat atât la È™oareci cât È™i la pacienÈ›i cu insuficiență cardiacă, stimulează proliferarea celulelor canceroase colonice prin activarea căii AKT.
Reprogramarea hematopoiezei și imunitatea antitumorală
Un infarct miocardic generează o expansiune a monocitelor proinflamatorii Ly6Chigh care, prin recrutare tumorală, favorizează un mediu imun supresor. Studiile au evidenÈ›iat că această reprogramare epigenetică a precursorilor mieloizi din măduvă se menÈ›ine după ieÈ™irea în circulaÈ›ie, generând un microambient tumoral dominat de celule T reglatoare È™i celule mieloide supresoare.
Ischemia periferică și inflamația cronică
Modelul de ligaturare a arterei femurale (boală arterială periferică) a dus la creÈ™terea tumorală mamară accelerată la È™oareci, printr-un dezechilibru imun: creÈ™tere a monocitelor È™i neutrofilelor, cu scăderea limfocitelor. Analizele transcriptomice È™i epigenetice au arătat o reprogramare mieloidă persistentă, definită prin semnături de tip inflammaging – inflamaÈ›ie cronică legată de vârstă.
Semnalizarea oncogenă după infarct
MI activează căile PI3K-AKT în celulele tumorale mamare, prin creÈ™terea expresiei receptorului TRKA È™i a ligandului său NGF. Inhibarea TRKA a redus creÈ™terea tumorală fără a afecta funcÈ›ia cardiacă, sugerând o posibilă È›intă terapeutică. NGF, deÈ™i cardioprotector post-infarct, acÈ›ionează oncogenic în context tumoral.
Implicații terapeutice și perspective
Factori de risc comuni și terapii existente
Boala cardiovasculară È™i cancerul împărtășesc factori de risc comuni: vârstă, obezitate, fumat, dislipidemie, diabet È™i hipertensiune. Astfel, controlul agresiv al acestor factori poate reduce simultan riscul pentru ambele patologii. Statinele È™i inhibitorii PCSK9, prin scăderea colesterolului, au demonstrat efecte antitumorale în studii incipiente. Activitatea fizică reduce riscul de cancer în mai multe localizări.
InflamaÈ›ia cronică – È›intă comună
Canakinumab, un anticorp anti-interleukină-1β, a redus cu 67% incidenÈ›a totală a cancerului È™i cu 77% incidenÈ›a fatală a cancerului la pacienÈ›i cu infarct anterior. DeÈ™i aceste date sunt promițătoare, folosirea antiinflamatoarelor ca strategii oncologice rămâne experimentală. TotuÈ™i, studii de tip drug-repurposing au identificat molecule cu potenÈ›ial dublu – antiaterosclerotic È™i antitumoral – prin inhibarea căilor inflamatorii, hipoxice È™i EMT.
Recomandări clinice viitoare
PacienÈ›ii cu istoric cardiovascular ar putea beneficia de screening oncologic proactiv, similar cu testarea recomandată pentru anevrism aortic abdominal la bărbaÈ›ii fumători peste 65 ani. Implementarea unor ghiduri clinice integrate ar putea îmbunătăți supravieÈ›uirea È™i calitatea vieÈ›ii acestor pacienÈ›i.
Concluzie
InteracÈ›iunile dintre boala cardiovasculară aterosclerotică È™i cancer sunt multifactoriale, profunde È™i relevante clinic. Dovezile sugerează că lezarea vasculară ischemică afectează hematopoieza, imunitatea È™i semnalizarea oncogenă, accelerând progresia tumorală. Integrarea acestor cunoÈ™tinÈ›e în practicile medicale ar putea redefini prevenÈ›ia È™i managementul ambelor boli. Cardio-oncologia bidirecÈ›ională reprezintă un domeniu emergent cu potenÈ›ial transformator în medicină.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Statinele ar putea reduce mortalitatea prin cancer
- Vârsta biologică, instrument pentru a prezice riscul de cancer colorectal cu debut precoce
- Rolul esențial al ritmului circadian în îmbunătățirea terapiei cancerului cu inhibitori ai punctelor de control
- Melasa de soia și rădăcinile de kudzu ar putea fi folosite în lupta împotriva anumitor tipuri de cancer
- Nu ne cunoaste, o striga doar pe mama ei moarta, nu mai mananca, nu mai bea nici apa...
- Ateroscleroza - tratament?
- AVC și ASC
- Tratamentul cu Sortis e obligatoriu?
- Neurologie - rezultat CT cerebral
- Ateroscleroza
- Infarct miocardic
- Ateroscleroza a aortei abdominale