Alcoolul și riscul cardiovascular - dovezile actuale contestă presupusele beneficii ale consumului moderat

O amplă revizuire științifică publicată în revista Circulation de către experți ai American Heart Association (AHA) în 2025 reevaluează decenii de cercetări privind efectele consumului de alcool asupra sănătății cardiovasculare. Concluzia este clară pentru consumul ridicat de alcool – acesta este dăunător pentru sănătatea inimii, dar și controversată pentru consumul scăzut sau moderat, ale cărui presupuse beneficii sunt din ce în ce mai puse sub semnul întrebării.

Context

Alcoolul este consumat de aproximativ 2,3 miliarde de persoane la nivel global, cu o medie de 5,5 litri de alcool pur per persoană pe an. De-a lungul timpului, numeroase studii observaționale au sugerat că un consum scăzut până la moderat (1–2 băuturi pe zi) ar putea avea efecte cardioprotectoare, în special în ceea ce privește boala coronariană.

Totuși, aceste rezultate au fost obținute în contexte metodologice discutabile, adesea fără control adecvat pentru factori precum nivelul socio-economic, dieta, activitatea fizică sau alte comorbidități. Recente analize genetice (Mendelian randomization) și meta-analize individualizate contestă ipoteza beneficiului direct al consumului moderat de alcool.

Despre revizuirea actuală

Obiectivul declarației AHA: să sintetizeze dovezile actuale despre relația dintre alcool și sănătatea cardiovasculară, pentru a formula recomandări clare, bazate pe dovezi, către public, clinicieni și autorități.

Surse analizate:

• Studii observaționale mari

• Meta-analize

• Cercetări mecanistice

• Date ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale altor instituții de sănătate publică

Afecțiuni evaluate:

• Hipertensiune arterială

• Boală coronariană

• Infarct miocardic

• Accident vascular cerebral

• Insuficiență cardiacă

• Tulburări de ritm (ex. fibrilație atrială)

• Ateroscleroză

Rezultate

1. Consum scăzut până la moderat: Beneficii incerte

• Studii vechi au sugerat că 1–2 băuturi pe zi pot reduce riscul de boală coronariană.

• Noile analize care controlează riguros pentru factori de confuzie și biasuri de selecție arată că acest efect dispare sau este extrem de slab.

• Nu există dovezi suficiente care să susțină inițierea consumului de alcool pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

• În plus, femeile sunt mai vulnerabile la efectele alcoolului, chiar la doze mici, din cauza diferențelor metabolice și compoziționale corporale.

2. Consum ridicat (≥3 băuturi/zi): Efecte clar dăunătoare

• Asociat cu risc crescut de:

  • Hipertensiune arterială

  • Infarct miocardic

  • Accident vascular cerebral

  • Insuficiență cardiacă

  • Aritmii (în special fibrilație atrială)

• Consumul intermitent în cantități mari (binge drinking) are efecte dăunătoare chiar și la persoanele care, în medie, consumă moderat.

„Consumul ocazional în cantități mari anulează orice potențial beneficiu asociat cu consumul moderat”, afirmă autorii.

3. Interacțiuni medicamentoase și alte riscuri

• Alcoolul poate interacționa periculos cu:

  • Anticoagulante (crește riscul de sângerare)

  • Aspirină și alte antiinflamatoare

  • Medicație cardiovasculară (afectează metabolizarea)

4. Tineri și riscuri timpurii

• Consumul excesiv de alcool în adolescență și la adulții tineri este asociat cu:

  • Risc crescut de hipertensiune la vârsta adultă

  • Semne precoce de afectare vasculară, contrazicând mitul că „tinerii sunt protejați”

Concluzii

Declarația AHA formulează următoarele recomandări și constatări cheie:

• Nu se recomandă începerea consumului de alcool pentru beneficiu cardiovascular.

• Dovezile privind beneficiile consumului moderat sunt inconsistente, slabe și probabil confuzionale.

• Efectele nocive ale consumului ridicat sunt clare și bine documentate.

• Pacienții ar trebui să fie sfătuiți să adopte comportamente cu efecte dovedite asupra sănătății cardiovasculare:

  • Dieta sănătoasă

  • Exercițiul fizic regulat

  • Renunțarea la fumat

  • Controlul tensiunii arteriale și al greutății corporale