Alimentele dulci timpurii nu modelează dieta copiilor mici - mesele în familie contează mai mult
©
Autor: Airinei Camelia

Introducerea alimentelor complementare (denumită și diversificare alimentară) este o etapă crucială în dezvoltarea preferințelor de gust ale copiilor. În primele luni de viață (4-6 luni), bebelușii trec de la lapte (matern sau formulă) la o paletă mai largă de alimente. Conform mai multor studii, introducerea timpurie a fructelor și legumelor între 6 și 12 luni a demonstrat o corelație pozitivă cu acceptarea ulterioară a acestora până la 2 ani. Pe de altă parte, gustul dulce este înnăscut agreat de către copii, însă nu este clar dacă expunerea frecventă la alimente dulci în perioada de inițiere a diversificării influențează preferințele și consumul de alimente cu gust dulce la vârste mai înaintate.
Majoritatea copiilor, până la aproximativ un an, consumă o dietă formată în principal din alimente cu intensitate redusă de gust, dar treptat, pe măsură ce crește varietatea alimentară (12-24 luni), dieta devine mai complexă și mai apropiată de cea a adulților. Expunerea repetată la anumite gusturi - inclusiv cel dulce - poate modula preferințele alimentare. Cu toate acestea, dovezile științifice privind efectul pe termen lung al expunerii timpurii la gustul dulce sunt contradictorii.
Despre studiu
Metodologie și design
Studiul de față reprezintă o analiză secundară a datelor referitoare la consumul alimentar din proiectul Baby's First Bites (BFB), integrând informațiile privind intensitățile gustative obținute din baza de date Smaak, Vet, Textuur (SVT). Astfel, cercetătorii au urmărit copiii la 12, 18, 24 și 36 de luni pentru a vedea dacă dieta lor, clasificată pe clustere de gust (dulce, acrișor, amar, sărat, umami, percepția de grăsime, etc.), diferă în funcție de expunerea inițială la gust dulce sau gust neutru.Studiul BFB a inclus 246 de cupluri mamă-copil, având drept criterii principale: mamele să fie la primul copil, copilul să fie născut la termen (37-42 săptămâni), iar diversificarea să înceapă la 4-6 luni. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri de interes pentru această analiză:
- Grupul cu expunere neutră (EN): copiii au primit timp de 15 zile consecutiv piureuri de legume cu gust considerat mai puțin intens (ex. fasole verde, conopidă, spanac, broccoli).
- Grupul cu expunere dulce (ED): copiii au primit timp de 15 zile consecutiv piureuri din fructe și legume dulci (ex. măr, pară, banană, morcov).
Toate produsele (folosite în primele 15 zile și ulterior, până la 12 luni) erau comercial disponibile și adaptate vârstei sugarului, iar restul hranei (lapte matern sau formulă) a continuat normal.
Evaluarea consumului alimentar și a gustului
Pentru a analiza detaliat tiparele de gust, părinții au raportat aportul alimentar al copiilor la 12, 18, 24 și 36 de luni prin intermediul unor chestionare online de tip 24-hour recall (trei zile neconsecutive). Informațiile privind conținutul nutrițional (energie și nutrienți) au fost apoi asociate cu scorurile de intensitate gustativă din baza de date SVT.- Din totalul de 1281 de coduri alimentare unice raportate, s-au putut potrivi direct 385 de coduri cu produsele din baza SVT.
- Alte 628 de coduri au fost echivalate cu alimente similare deja evaluate în SVT, iar 27 de coduri au fost asociate cu profilurile din setul de date pentru Malaezia (din același proiect internațional).
- Pentru 187 de alimente fără omolog exact, s-a calculat o medie a intensității gustative pe categorii (ex. fructe conservate).
- 54 de produse (condimente sau ingrediente culinare) au fost excluse, deoarece nu se putea stabili profilul gustativ complet.
Ulterior, s-a recurs la analiza k-means pe scorurile de intensitate (pentru dulce, acrișor, amar, sărat, umami, percepția de grăsime) pentru 1.227 alimente, rezultând cinci clustere majore de gust:
- acrișor-dulce
- dulce-gras
- gras-sărat
- gras
- neutru
Participanți și analiză statistică
- Copiii aveau, la momentul inițierii diversificării, în medie 4-6 luni.
- Mamele din grupul ED erau, în medie, cu aproximativ 1,2 ani mai în vârstă față de cele din grupul EN (p = 0,05), dar nu existau alte diferențe semnificative privind indicele de masă corporală sau nivelul de educație.
- Pentru compararea proporției de energie și de grame consumate din fiecare cluster de gust, s-au folosit modele mixte pentru măsurători repetate (Mixed Models for Repeated Measures - MMRM), cu un prag de semnificație de 5% (p < 0,05).
Rezultate
Evoluția dietei între 12 și 36 de luni
- Proporția de energie provenită din alimente cu gust neutru era cea mai mare la 12 luni: 61% ± 11% (și 74% ± 12% în grame).
- Pe măsură ce copiii au crescut, s-a observat o scădere a acestor procente, în favoarea alimentelor clasificate drept dulce-gras, gras-sărat și gras.
- Consumul de alimente acrișor-dulci (în grame) a crescut până la 36 de luni, dar fără o creștere semnificativă a aportului energetic total din această categorie, fiind vorba de produse cu densitate energetică mai redusă (ex. iaurturi simple, fructe acrișoare).
Lipsa diferențelor între grupurile cu expunere dulce și neutră
- Modelele statistice nu au evidențiat un efect semnificativ al expunerii inițiale la gustul dulce comparativ cu cel neutru asupra proporției de energie sau grame provenite din diferitele clustere la 12, 18, 24 și 36 de luni (p > 0,05).
- Practic, toți copiii au urmat o tendință naturală de diversificare și de creștere a densității energetice din dietă, indiferent de grupa inițială.
Creșterea aportului energetic și a varietății de produse
- Aportul caloric zilnic a crescut semnificativ, de la 932 ± 187 kcal la 12 luni la 1170 ± 260 kcal la 36 de luni (+26%).
- Cantitatea zilnică în grame a alimentelor a crescut cu aproximativ 7%, în timp ce densitatea energetică a dietei s-a mărit semnificativ (de la 0,77 ± 0,13 la 0,91 ± 0,18 kcal/gram).
- Numărul zilnic de produse diferite consumate a urcat de la 9 ± 3 la 12 luni, la 12 ± 4 la 36 de luni.
Interpretarea rezultatelor
Rezultatele arată că preferința înnăscută pentru gustul dulce nu a fost amplificată de expunerea sistematică la fructe și legume dulci în primele 15 zile de diversificare. Concluzia principală este că, pentru o durată relativ scurtă și o intensitate moderată, oferirea de alimente dulci vs. neutre nu pare să influențeze pe termen lung tiparul de gust și preferințele alimentare până la vârsta de 3 ani.Dietele copiilor devin, oricum, tot mai variate și mai apropiate de modelele familiale pe măsură ce cresc, sugerând că mediul alimentar și obiceiurile familiale joacă un rol covârșitor în formarea preferințelor ulterioare.
În concluzie, acest studiu nu a evidențiat un efect pe termen lung al gustului dulce introdus devreme asupra preferințelor alimentare sau a aportului de alimente dulci la 1-3 ani. Dieta se modifică oricum în mod natural, devenind mai diversă, mai densă energetic și mai apropiată de stilul alimentar al familiei. Expunerea timpurie la gusturi dulci nu pare să consolideze la această vârstă o preferință și mai mare pentru dulciuri, dar expunerea repetată la gusturi inițial neplăcute (amar, acru) este un factor ce merită în continuare explorat pentru a susține acceptarea unei game largi de alimente sănătoase la copii.
Data actualizare: 20-03-2025 | creare: 20-03-2025 | Vizite: 67
Bibliografie
Carina Mueller, Monica Mars, Gertrude G. Zeinstra, et al. Sowing the seeds of taste? A novel approach to investigate the impact of early sweet exposure on children’s dietary taste patterns from 12 to 36 months, The Journal of Nutrition (2025), DOI: 10.1016/j.tjnut.2025.03.017, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022316625001695Image by teksomolika on Freepik
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum