Alimentele ultraprocesate, asociate cu mortalitate crescută la supraviețuitorii de cancer

Un studiu realizat la IRCCS Neuromed din Pozzilli, Italia, și publicat în revista Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention la data de 4 februarie 2026 a analizat relația dintre consumul de alimente ultraprocesate după diagnosticul de cancer și mortalitatea pe termen lung la supraviețuitorii de cancer, cercetarea arătând că un aport mai ridicat este asociat cu creșterea riscului de deces prin toate cauzele și prin cancer.

Rezumat

• Consumul crescut de alimente ultraprocesate după diagnosticul oncologic s-a asociat cu creșterea mortalității totale și specifice cancerului.

• Asocierile au rămas semnificative independent de calitatea globală a dietei evaluată prin scorul dietei mediteraneene.

• Markerii inflamatori și frecvența cardiacă de repaus au explicat parțial relația observată, reducând asocierea cu mortalitatea totală cu aproximativ 40%.

• Rezultatele susțin ipoteza că gradul de procesare industrială al alimentelor are efecte biologice independente de compoziția nutrițională.

Context

Alimentele ultraprocesate sunt caracterizate prin conținut redus de nutrienți esențiali și prin prezența aditivilor, aromelor artificiale, emulgatorilor, conservanților, zaharurilor adăugate și grăsimilor nesănătoase. Creșterea consumului acestor produse la nivel global a determinat interesul pentru impactul lor asupra sănătății, inclusiv la supraviețuitorii de cancer.

Cercetările anterioare în această populație s-au concentrat predominant pe nutrienți individuali, nu pe nivelul de procesare al alimentelor. Există însă dovezi biologice că substanțele generate prin procesare pot influența metabolismul, microbiota intestinală și inflamația sistemică, mecanisme relevante pentru prognosticul oncologic.

Despre studiul actual

Analiza a inclus 802 supraviețuitori de cancer (476 femei și 326 bărbați) identificați în cadrul cohortei prospective Moli-sani, care a urmărit 24.325 de adulți cu vârsta ≥35 ani din regiunea Molise, Italia, între martie 2005 și decembrie 2022.

Aportul alimentar a fost evaluat la momentul inițial prin chestionarul de frecvență alimentară EPIC, la o medie de 8,4 ani după diagnosticul de cancer.

Clasificarea alimentelor ultraprocesate s-a realizat conform sistemului Nova, iar consumul a fost cuantificat prin:

• raport ponderal (greutatea zilnică a alimentelor ultraprocesate raportată la greutatea totală a alimentelor și băuturilor);

• raport energetic (caloriile provenite din alimente ultraprocesate raportate la aportul caloric total).

Participanții au fost împărțiți în treimi de consum pe baza raportului ponderal. Modelele statistice au fost ajustate pentru factori demografici, fumat, indice de masă corporală, activitate fizică în timpul liber, antecedente medicale, tip de cancer și scorul dietei mediteraneene.

Au fost analizați, de asemenea, biomarkeri inflamatori, metabolici și cardiovasculari pentru a evalua mecanismele biologice potențiale ale asocierii.

Rezultate

Pe durata unei perioade mediane de urmărire de 14,6 ani, s-au înregistrat 281 de decese dintre cei 802 supraviețuitori de cancer.

Comparativ cu treimea cea mai mică de consum:

• Treimea cea mai mare de alimente ultraprocesate (raport ponderal) a prezentat un risc de deces prin toate cauzele cu 48% mai mare

  • HR = 1,48; IC 95%: 1,07–2,03.

• Riscul de deces prin cancer a fost cu 57% mai mare

  • HR = 1,57; IC 95%: 1,00–2,47.

Raportul energetic al alimentelor ultraprocesate a arătat rezultate similare pentru mortalitatea prin cancer, dar nu și pentru mortalitatea totală.

Analiza mecanistică a arătat că:

• Ajustarea pentru scorurile inflamatorii și frecvența cardiacă de repaus a redus asocierea dintre consumul de alimente ultraprocesate și mortalitatea totală cu aproximativ 37–40%, sugerând un rol parțial al inflamației sistemice și al disfuncției cardiovasculare.

Evaluarea pe subgrupuri de alimente ultraprocesate (băuturi îndulcite artificial sau cu zahăr, produse lactate, carne procesată, gustări sărate, sosuri grase, alimente amidonoase, dulciuri) a arătat asocieri heterogene, fără un tip unic responsabil, susținând importanța modelului alimentar global.

Limitări

• Design observațional, fără posibilitatea stabilirii cauzalității.

• Aport alimentar auto-raportat, susceptibil la erori.

• Posibile modificări dietetice în timpul urmăririi.

• Evaluarea dietei la ani după diagnosticul oncologic, cu risc de bias de supraviețuire.

• Număr relativ mic de decese și absența datelor despre stadiul cancerului la diagnostic.

Concluzii

Consumul ridicat de alimente ultraprocesate după diagnosticul de cancer se asociază cu creșterea mortalității totale și specifice oncologice, independent de calitatea generală a dietei. Inflamația sistemică și frecvența cardiacă de repaus par să medieze parțial această relație, sugerând mecanisme biologice prin care procesarea industrială a alimentelor poate influența supraviețuirea pe termen lung.