Alimentele ultraprocesate și inflamația: legătura cu proteina C reactivă ultrasensibilă

©

Autor:

Alimentele ultraprocesate și inflamația: legătura cu proteina C reactivă ultrasensibilă

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine, din cadrul Florida Atlantic University, arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu niveluri semnificativ crescute de proteină C reactivă ultrasensibilă (PCRus), un marker cheie al inflamației sistemice și un predictor important al bolilor cardiovasculare.
Alimentele ultraprocesate sunt produse alimentare industriale intens modificate, precum băuturi carbogazoase, gustări ambalate și carne procesată. Acestea conțin aditivi alimentari, conservanți și ingrediente noi, inexistente anterior în alimentația umană. În Statele Unite, alimentele ultraprocesate reprezintă aproximativ 60% din aportul caloric zilnic la adulți și aproape 70% la copii.

Consumul ridicat de alimente ultraprocesate a fost anterior asociat cu riscuri crescute de obezitate, cancer, boli cardiovasculare, afecțiuni metabolice, tulburări psihiatrice și chiar deces prematur. Cu toate acestea, până acum existau puține date reprezentative național privind relația dintre consumul de alimente ultraprocesate și nivelurile de PCRus.

Despre studiu

Analiza a inclus 9.254 de adulți americani participanți la National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES). Proporția de alimente ultraprocesate a fost calculată ca procent din totalul aportului energetic, utilizând clasificarea validată NOVA. Consumul de alimente ultraprocesate a fost împărțit în patru niveluri:

  • 0% - 19%
  • 20% - 39%
  • 40% - 59%
  • 60% - 79%


Au fost utilizate modele de regresie logistică ajustate pentru factori de confuzie precum: vârstă, sex, fumat, activitate fizică și alți parametri de sănătate.

Rezultate

  • Consumul mediu de alimente ultraprocesate a fost de 35% din totalul energiei zilnice.
  • 27,3% dintre participanți aveau niveluri crescute de PCRus (≥3 mg/L), cu o medie de 1,4 mg/L.
  • Participanții cu cel mai mare consum (60-79%) aveau un risc cu 11% mai mare de a prezenta PCRus crescut (risc relativ = 1,11; interval de încredere 95%: 1,01–1,21; p<0,05) comparativ cu cei din grupul cu consum cel mai scăzut (0-19%).
  • Chiar și consumul moderat (40-59%) a fost asociat cu o creștere de 14% a riscului (risc relativ = 1,14; interval de încredere 95%: 1,03–1,27; p<0,05).
  • Persoanele cu un consum de 20-39% au avut o creștere nesemnificativă statistic, de 7% (risc relativ = 1,07; interval de încredere 95%: 0,98–1,16).

Subgrupuri cu risc mai mare

  • Adulții între 50 și 59 de ani au prezentat un risc cu 26% mai mare de inflamație comparativ cu cei între 18 și 29 de ani.
  • Obezitatea a fost asociată cu o creștere a riscului de 80% comparativ cu persoanele normoponderale.
  • Fumătorii actuali aveau un risc cu 17% mai mare comparativ cu nefumătorii.
  • Lipsa activității fizice nu a fost asociată cu un risc crescut semnificativ statistic.

Interpretarea rezultatelor

Proteina C reactivă ultrasensibilă este produsă de ficat și reprezintă un biomarker sensibil al inflamației cronice de joasă intensitate. Nivelurile crescute de PCRus sunt un predictor bine documentat al bolilor cardiovasculare și al altor boli cronice.

Potrivit autorilor, aceste rezultate susțin importanța reducerii consumului de alimente ultraprocesate și înlocuirea lor cu alimente integrale, bogate în nutrienți. De asemenea, evidențiază rolul pe care îl pot avea profesioniștii din domeniul sănătății în informarea pacienților cu privire la riscurile alimentelor ultraprocesate.

Implicarea în sănătatea publică

Autorii compară influența industriei alimentare asupra comportamentului de consum cu cea a industriei tutunului în trecut. Se subliniază că, deși schimbările de politică alimentară vor necesita timp, acestea sunt esențiale pentru reducerea expunerii populației la alimente ultraprocesate.

Recomandările includ:

  • reducerea aditivilor alimentari nocivi prin reglementare;
  • îmbunătățirea etichetării alimentelor și a transparenței ingredientelor;
  • promovarea alimentației sănătoase în programele guvernamentale și în școli;
  • sprijinirea accesului la opțiuni alimentare sănătoase și accesibile pentru toate categoriile sociale.

Concluzii

Acest studiu, realizat pe un eșantion larg și reprezentativ la nivel național în SUA, evidențiază o legătură semnificativă între consumul crescut de alimente ultraprocesate și nivelurile ridicate de PCRus. Datele susțin ipoteza că alimentele ultraprocesate contribuie la inflamația sistemică și, implicit, la riscul de boli cardiovasculare și alte boli cronice.

Într-un context de creștere alarmantă a incidenței cancerului colorectal la adulți tineri, rezultatele indică necesitatea unor intervenții urgente la nivel de sănătate publică, politici alimentare și educație nutrițională, pentru a combate efectele negative ale unei diete dominate de alimente ultraprocesate.


Data actualizare: 10-09-2025 | creare: 10-09-2025 | Vizite: 107
Bibliografie
Sajan, K., et al. (2025). Ultra-Processed Foods and Increased High Sensitivity C-reactive Protein. The American Journal of Medicine. https://doi.org/10.1016/j.amjmed.2025.08.016

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Inflamația poate fi redusă prin intermediul activității fizice susținute
  • Dieta occidentală poate crește riscul de inflamații
  • Trecerea de la o dietă de tip vestic la o dietă echilibrată ar putea reduce inflamația pielii și a articulațiilor
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum