Antibioticele administrate la nou-născuți pot perturba definitiv dezvoltarea imunității pulmonare: un nou studiu propune suplimentarea cu inozină ca soluție

©

Autor:

Antibioticele administrate la nou-născuți pot perturba definitiv dezvoltarea imunității pulmonare: un nou studiu propune suplimentarea cu inozină ca soluție

În iunie 2025, cercetători de la Cincinnati Children’s Hospital Medical Center au publicat în revista Cell un studiu care detaliază mecanismele prin care administrarea timpurie de antibiotice afectează pe termen lung dezvoltarea sistemului imunitar al nou-născuților. Conform rezultatelor, antibioticele pot reduce permanent capacitatea sistemului imunitar pulmonar de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii, dar suplimentarea cu inozină ar putea restabili parțial această funcție imună.

Context

Este bine cunoscut că antibioticele sunt esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene grave la nou-născuți, dar tot mai multe dovezi sugerează că utilizarea lor nejustificată poate avea efecte adverse pe termen lung. Studii anterioare au arătat că flora intestinală joacă un rol crucial în educația sistemului imunitar, iar distrugerea microbiotei prin antibiotice poate compromite această relație esențială. Studiul actual aduce dovezi mecanistice și funcționale în sprijinul acestei ipoteze.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost desfășurată pe o perioadă de patru ani de către Jake Stevens și Erica Culberson, studenți MD/PhD și bursieri Albert B. Sabin la Cincinnati Children’s, sub coordonarea dr. Hitesh Deshmukh, neonatolog și cercetător în cadrul Perinatal Institute.

Metodologie:

  • Modele experimentale pe șoareci nou-născuți expuși la antibiotice comune (ampicilină, gentamicină și vancomicină).

  • Analiza țesutului pulmonar uman provenit de la sugari decedați din cauze variate, cu sau fără expunere anterioară la antibiotice.

  • Evaluări imunologice: populații de limfocite T CD8+, celule de memorie rezidente în țesuturi (tissue-resident memory T cells), expresie genică.

  • Testarea unui supliment oral cu inozină la șoarecii tratați anterior cu antibiotice.

Număr de autori și colaboratori: 15, inclusiv experți în imunologie, microbiologie, biologie moleculară și neonatologie.

Finanțare: Granturi NIH, Francis Family Foundation, Burroughs Wellcome Fund, premiul F30 NIH pentru tineri cercetători.

Rezultate

Efectul antibioticelor asupra sistemului imunitar pulmonar

  • Nou-născuții (șoareci și oameni) expuși la antibiotice au prezentat:

    • Reduceri semnificative în numărul de limfocite T CD8+ cu rol protector în plămâni.

    • O capacitate diminuată de a genera celule de memorie rezidente în țesut pulmonar, esențiale pentru protecția rapidă în cazul reinfectărilor virale.

    • Persistența acestor deficite până la vârsta adultă (în modelele murine), indicând modificări permanente.

Rolul microbiotei intestinale și al inozinei

  • Antibioticele au perturbat colonizarea intestinală cu Bifidobacterium, o specie-cheie a microbiomului sănătos.

  • Această bacterie produce inozină, un metabolit esențial care acționează ca semnal molecular pentru maturarea limfocitelor T.

  • Nivelurile reduse de inozină au dus la o scădere a activității NFIL3, un factor de transcripție care reglează dezvoltarea limfocitelor T.

„Este ca și cum am scoate capitole esențiale din manualul de imunologie al copilului”, a explicat Jake Stevens.

Validarea la om

  • Țesuturile pulmonare umane de la sugari expuși la antibiotice au reflectat aceleași deficite:

    • Mai puține celule de memorie specifice virusurilor (precum cele pentru gripă).

    • Modele de expresie genică asemănătoare cu cele observate la vârstnici, un grup cunoscut pentru susceptibilitatea crescută la infecții respiratorii.

Suplimentarea cu inozină: o cale promițătoare

În modelele murine, suplimentarea orală cu inozină a dus la:

  • Restaurarea dezvoltării normale a celulelor T.

  • Creșterea formării celulelor de memorie pulmonară.

  • Rezistență crescută la infecția gripală.

  • Reducerea severității bolii în caz de infecție virală.

Aceste rezultate indică potențialul inozinei ca adjuvant terapeutic pentru protejarea funcției imune la nou-născuți expuși la antibiotice.

Concluzii și perspective

Autorii subliniază că antibioticele rămân esențiale în practica medicală neonatală, dar atrag atenția asupra necesității unei utilizări judicioase, în special în sarcină și perioada perinatală. În plus, se sugerează explorarea unor intervenții suplimentare:

  • Suplimentarea țintită cu prebiotice/probiotice sau metaboliți microbieni (precum inozina).

  • Evaluarea impactului expunerii timpurii la antibiotice asupra riscului de infecții respiratorii severe în copilărie.

Autorii atrag atenția că suplimentarea cu inozină la oameni necesită validare clinică riguroasă înainte de a putea fi recomandată în practică.


Data actualizare: 10-06-2025 | creare: 10-06-2025 | Vizite: 78
Bibliografie
Stevens, J., et al. (2025). Microbiota-derived inosine programs protective CD8+ T cell responses against influenza in newborns. Cell. https://doi.org/10.1016/j.cell.2025.05.013

Image by freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Mai puține hemoculturi cu risc mai scăzut de infecții, o nouă recomandare a oamenilor de știință
  • Copiii tratați cu antibiotice prezintă un microbiom intestinal predominant fungic
  • Expunerea timpurie la antibiotice poate provoca astm bronșic și alergii permanente
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum