Sunt antiinflamatoarele contraindicate în infecția cu coronavirus?

Medicamentele antiinflamatoare sunt în acest moment printre puținele arme pe care le avem împotriva infecțiilor virale. Importanța acestul subiect rezidă tocmai din faptul că aceste medicamente se prescriu în mod curent și în pandemia COVID-19. Ele reprezintă tratamentul simptomatic, suportiv, prin care combatem febra, diminuăm inflamația și tratăm cefaleea și alte dureri. Ar fi paradoxal ca tocmai ele să ne agraveze de fapt evoluția bolii și să ne scadă șansele de vindecare fără sechele.

Recomandăm o atitudine rezervată privind informația că antiinflamatoarele nesteroidiene pot agrava infecția cu noul coronavirus. Pe de o parte avem specialiști care susțin observația clinică precum că medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot agrava infecția COVID-19 (inclusiv o explicație a mecanismului de acțiune prin care se produce acest efect), iar pe de altă parte avem instituții oficiale precum Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) ce susțin că nu există studii științifice care să confirme acest lucru și se poziționează de cealaltă parte.

În loc de rezumat

Despre acest subiect National Health Service (NHS, UK) a sintetizat recomandările astfel:

• În acest moment nu sunt dovezi clare asupra faptului ca antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) ar înrăutăți COVID-19.
• Însă până nu avem mai multe informații luați paracetamol pentru a trata simptomele de răceală (infecție cu coronavirus), mai puțin situația în care medicul v-a spus că paracetamolul nu este potrivit în cazul dvs.
• Dacă nu aveți simptome de răceală și în mod normal luați AINS pentru durere - continuați să le luați ca de obicei. Dacă apar simptome de răceală întrebați medicul dacă nu ar trebui să înlocuiți medicația cu paracetamol.

Link: https://www.nhs.uk/conditions/nsaids/

OMS și EMA nu susțin asocierea negativă AINS - COVID

În data de 18 martie 2020 Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) declara într-o conferință de presă faptul că „Nu există nicio legătură dovedită științific între consumul de ibuprofen și agravarea cazurilor de COVID-19”.

• În tratarea febrei sau a durerilor pacienților cu COVID-19, pacienții și cadrele medicale ar trebui să ia în considerare toate opțiunile disponibile de tratament, inclusiv paracetamol și AINS;
• În conformitate cu recomandările de tratament de la nivelul Uniunii Europene, pacienții și cadrele medicale pot continua să utilizeze AINS, inclusiv ibuprofen, conform informațiilor aprobate despre produs;
• În acest moment, pe baza celor de mai sus, nu există niciun motiv pentru pacienții care iau ibuprofen să întrerupă tratamentul. Această informație este deosebit de importantă pentru pacienții care iau ibuprofen sau alte AINS pentru boli cronice.

Link aici: https://www.ema.europa.eu/en/news/ema-gives-advice-use-non-steroidal-anti-inflammatories-covid-19
În data de 19 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) confirmă printr-un tweet oficial că, pe baza informațiilor disponibile în acel moment:

• OMS nu se poziționează împotriva consumului de ibuprofen;
• OMS colaborează îndeaproape cu medici care tratează pacienți cu COVID-19 și nu a luat la cunoștință raportări de efecte negative ale ibuprofenului, în afară de efecte secundare obișnuite, care limitează utilizarea acestuia pentru anumite persoane.

Link aici: https://twitter.com/WHO/status/1240409217997189128

Până la această dată (02 aprilie 2020) nu am găsit alte actualizări ale OMS asupra acestui subiect.

Datele ce incriminează AINS în COVID-19

Conform declarațiilor unor specialiști, aceste medicamente (enumerate mai jos) potențează de cinci ori mai mult efectele coronavirusului, odată ce acesta a pătruns în interiorul organismului uman şi influențează negativ răspunsul imun antivirus, ducând la apariția formelor severe de boală.

Studiile realizate în Franța şi în Italia au demonstrat faptul că majoritatea formelor severe de infecție COVID-19 la vârste tinere au apărut în rândul persoanelor care şi-au administrat medicamentele antiinflamatoare amintite anterior.

În Franța, în patru cazuri de îmbolnăviri severe cu COVID-19 s-a identificat administrarea anterioară de Ibuprofen.

În Italia, Ministerul Sănătății a precizat deseori, prin intermediul tuturor mijloacelor de informare a populației, să nu utilizeze Ibuprofen, Diclofenac şi altele din medicamentele amintite anterior, din cauza formelor severe de boală pe care le induc.

Pe lângă administrarea de Paracetamol, în cazul persoanelor infectate COVID-19, se recomandă hidratare corespunzătoare (consumul unui pahar de apă la fiecare 15 minute) şi utilizarea produselor alimentare cu efect antiviral natural, precum usturoi, propolis, ghimbir, scorțişoară, fructe bogate în vitamina C, ceaiuri din plante aromatice (mentă), etc. [1], [2], [3], [4]

Medicamente cu indicații discutabile în cazul infecției COVID-19

Antiinflamatoare nesteroidiene:

• Aspirină (acid acetilsalicilic), care prezintă pe piața farmaceutică următoarele denumiri comerciale: Acesil, Alka-Seltzer, Aspenter, ASAprin 500, ASAprin T, ASAprin CARDIO, Aspimax, Aspirin, Aspirin Cardio, Europirin, Aspirin Protect, Ozopirin, Rompirin, Protecardin, Rompirin E, Rompirin T, Thrombo. De asemenea, în farmacii sunt comercializate produse care conțin Aspirină în asocierea altei substanțe medicamentoase, precum BETAPRES (acid acetilsalicilic în combinație cu Bisoprolol).
• Ibuprofen, cunoscut sub următoarele denumiri comerciale pe piața farmaceutică: Adagin, Advil, Brufen, Biofen, Faspic, Ibufen, Ibalgin Forte, Ibalgin Rapid, Ibalgin Baby, Marcofen, Nurofen, Nurofen Forte, Nurofen Express, Mig-400, Paduden, Profinal, Saridon N 400, Rupam, Saetil, Neobrufen, Espidifen, Algiasdin, Junifen, Dalsy, Algidrin. De asemenea, Ibuprofenul este comercializat sub formă de cremă sau gel, precum Ibalgin, Ibuprofen MK, Ibutop gel, Dolorgiet, Nurofen gel, Urgo Ibuprofen 5% gel.
• Diclofenac, comercializat pe piața farmaceutică sub următoarele denumiri: Clafen, Diclac, Diclofenac, Dicloreum, Diclotard, N-Diclofenac, Refen Retard, Refen, Rheumavek, Tratul, Voltaren. Substanțele medicamentoase cu administrare cutanată pe bază de Diclofenac sunt reprezentate de Clafen, Diclofenac, Dicloreum, Diclosal, Diclosin, Diflex, Flogofenac, Rheumavek gel, Voltaren emulgel. Totodată, Diclofenacul este comercializat şi sub formă de apă de gură (Glimbax) sau soluție oftalmică (Voltaren Ophtha CD).
• Naproxen, comercializat în farmacii sub următoarele denumiri: Naldorex, Reuxen, Antalgin, Momen, Lundiran, Naprosin. De asemenea, pe piața farmaceutică există produse care dețin în componență Naproxen în asocierea altei substanțe, precum Vimovo (Naproxen şi Esomeprazol).
• Ketoprofen, cunoscut pe piața farnaceutică sub următoarele denumiri comerciale: Ketoprofen, Ketard, Ketonal, Ketomag, Profenid, Ketospray, Rubifen. De asemenea, pot fi descrise preparate medicamentoase care dețin în componența lor Ketoprofen (precum Keithon, care deține în componență Ketoprofen şi Omeprazol).
• Dexketoprofen, cunoscut pe piața farmaceutică sub următoarele denumiri comerciale: Tador, Aldoquir, Enantyum, Quiralam, Ketesse.

Analgezice opiacee:

Dintre medicamentele analgezice opiacee, este contraindicată administrarea Tramadolului în cazul de suspiciune a infecției COVID-19. Această substanță medicamentoasă este comercializată pe piața farmaceutică sub următoarele denumiri: K-Alma, Tradolan, Mabron, Tralgit, Tramacalm, Tramadolor, Urgendol, Tramag, Captor, Enaplus, Adolonta, Dolpar, Capdol, Geotradol, Clanderon, Pazital, Tracimol, Paxiflas, Tioner, Zitram, Tradonal, Tioner, Tracimol.

De asemenea, pe piața farmaceutică există medicamente care dețin în componență, pe lângă Tramadol, Paracetamol. Aceste medicamente sunt cunoscute pe piața farmaceutică sub următoarele denumiri comerciale: Linerol, Doreta, Padolten, Zaldiar.

Posibil mecanism de acțiune al acestor medicamente în contextul infecției COVID-19

AINS inhibă COX-2 si COX-1 - două enzime împlicate în sinteza de prostaglandine (PG) = lipide implicate în inflamație, durere și febră. COX-2 produce cele mai multe PG implicate în durere și inflamație și există AINS ce inhibă în mod specific doar COX-2.
Diferite PG sunt implicate atât în promovarea cât și în limitarea inflamației. Răspunsul proinflamator are rolul de a combate agentul patogen însă uneori el este responsabil de majoritatea simtomelor, cât și de distrucții tisulare.
Diferite studii anterioare asupra SARS (virus înrudit) arată legaturi între virus și PG. De exemplu PGE2 ar avea afect în inhibarea replicării SARS. Nu există însă concluzii clare asupra relației dintre scăderea sintezei de PG și patogeneza noului coronavirus.
Scăderea prostaglandinelor ar putea avea efect negativ asupra funcției renale la pacientii cu insuficiență renală, cât și clasicele efecte adverse gastrointestinale. La acești pacienți administrarea AINS este practic limitată de contraindicațiile clasice ale medicației.

Aspirina luată de cardiaci

Pacienții cu cardiopatii iau aspirină profilactic în doze mici - în general 75-100mg (Aspenter), față de cele 500mg de substanță activă cât conține aspirina clasică. Dozele mici de aspirină nu au efect antiinflamator ci antiagregant plachetar, protejând împotriva formării trombilor fără a influiența răspunsul inflamator în inflamația COVID-19. Nu întrerupeți medicația!

Rolul receptorilor ECA2

Conform studiilor efectuate pe acest subiect, noul tip de coronavirus 2019-nCoV pătrunde în interiorul organismului uman prin intermediul receptorilor ECAII. Aceşti receptori sunt localizați la nivelul mai multor organe din organism (plămâni, cord, intestin).

Odată ajuns în interiorul organismului uman, 2019-nCoV pătrunde în interiorul celulelor alveolare pulmonare prin intermediul receptorilor ECAII, pe care le supraexprimă, iar ulterior le distruge. Astfel, sunt explicarte manifestările clinice specifice afectării pulmonare (tuse, dispnee, durere toracică, febră, etc.) apărute în cazul bolnavilor infectați COVID-19 şi leziunile distructive extinse decelate la nivelul plămânilor persoanelor decedate în urma infecției COVID-19.

La fel se întâmplă şi în cazul în care coronavirusul se leagă de receptorii ECAII existenți la nivelul cordului sau intestinului. Virusul pătrunde în interiorul celulei cardiace sau intestinale şi determină distrucția acestei celule.
Conform oamenilor de ştiință din domeniul medical, bărbații prezintă un număr mai ridicat de receptori ECAII în organismul lor decât femeile, iar asiaticii prezintă un număr mai mare de receptori ECAII decât caucazienii.

Atenție la hipertensivi și diabetici

Totodată, persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială, aflați sub tratament antihipertensiv cu inhibitori de conversie a angiotensinei I (Enalapril, Captopril, Lisinopril, etc.) şi II (sartanii- Candesartan, Valsartan, etc.) şi cele diagnosticate cu diabet zaharat sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta forme severe ale infecției COVID-19. Aceasta se datorează supraexprimării receptorilor ECAII, care creează un teren propice contractării infecției şi dezvoltării virusului în interiorul organismului uman. [1], [2], [3], [4], [7]

Paracetamolul – permis în cadrul infecției COVID-19

Conform specialiştilor din domeniul medical, Paracetamolul este singurul medicament antiinflamator permis în contextul infectării COVID-19, fiind extrem de util in combaterea simptomatologiei bolii (combaterea febrei, a durerilor de Cap şi de gât).

Acest medicament antiinflamator nu potențează efectele coronavirusului şi nu influențează în mod negativ răspunsul imun antiviral al organismului, în cazul infectării, cum se întâmplă în cazul altor medicamente antiinflamatoare menționate anterior. [1], [2], [3], [4]

Declarația producătorului Reckitt Benckiser:

"Reckitt Benckiser (RB), producătorul medicamentelor Nurofen, a luat la cunoștință mesajele care circulă în spațiul public cu privire la consumul de steroizi și medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv ibuprofen, pentru ameliorarea simptomelor de COVID-19.   
Pe baza tuturor informațiilor disponibile în acest moment, nu putem afirma că există o legătură științifică dovedită între medicamentele fără prescripție medicală care conțin ibuprofen și agravarea cazurilor de COVID-19.
[...]
Siguranța pacienților este prioritatea noastră numărul unu. Ibuprofenul este un medicament binecunoscut, folosit în deplină siguranță pentru reducerea febrei și ameliorarea durerilor, inclusiv în boli de natură virală, de mai bine de 30 de ani."

Concluzii

Studiile stiințifice necesită timp. Iar timpul ne lipsește acum. Pot antiinflamatoarele să agraveze COVID-19? Nu știm cu certitudine. Cert este însă că îți poți face extrem de rău dacă întrerupi medicația fără recomandarea medicului. Sunt persoane care au nevoie de tratament cronic cu AINS, iar întreruperea acestuia le-ar agrava inflamația și durerea; altel persoane, fac tratament profilactic cu Aspirina, a cărei întrerupere ar putea avea consecințe fatale.

Nu iei niciun tratament și simți că ai răcit, ai febră și te doare capul? Înainte de a lua Nurofen sau medicamentul care știi că îți face bine de obicei, mai bine sună la medic.

Cam asta e ce știm în acest moment...