Antipsihoticele și riscurile rare: cancer ginecologic și infecții severe asociate tratamentului pe termen lung

Tratamentele pe termen lung cu antipsihotice sunt esențiale pentru pacienții cu schizofrenie sau tulburare bipolară. Totuși, anumite clase de antipsihotice pot genera efecte adverse rare, dar potențial severe. Două studii de amploare derulate la Universitatea din Hong Kong oferă date solide despre aceste riscuri, cu implicații clinice și de reglementare la nivel internațional.
Până în prezent, majoritatea studiilor privind siguranța antipsihoticelor s-au bazat pe date limitate, cu putere statistică redusă pentru detectarea efectelor rare. Noile cercetări au folosit date longitudinale, la nivel de teritoriu, furnizate de Autoritatea Spitalelor din Hong Kong, pentru a realiza cea mai amplă analiză real-world a riscurilor asociate cu antipsihoticele care cresc nivelul de prolactină, respectiv cu utilizarea de clozapină.

Riscul de cancer ginecologic la femeile tratate cu antipsihotice care cresc prolactina

Despre studiu

Analiza a inclus 84.061 femei cu vârste între 18 și 85 de ani, fără istoric de cancer sau utilizare anterioară de antipsihotice, monitorizate până la 15 ani. Dintre acestea, 73,5% utilizau antipsihotice care cresc nivelul prolactinei, precum risperidona sau haloperidolul.

Rezultate cheie

• Incidență generală crescută a cancerelor ginecologice în rândul utilizatoarelor de antipsihotice prolactinogenice (rate de incidență=1,99; interval de încredere 95%: 1,13–3,50);
• Creștere semnificativă a riscului pentru cancerul endometrial (rate de incidență=1,94) și ovarian (rate de incidență=3,68);
• Diferența absolută de risc: aproximativ un caz suplimentar de cancer la fiecare 2.300 femei tratate pe termen lung;
• Riscurile au fost mai pronunțate la femeile peste 51 de ani și la cele cu psihoze severe.

Semnificație clinică

Deși riscurile sunt rare în termeni absoluți, ele sunt relevante pentru pacientele cu factori de risc ginecologic sau istoric familial. Medicii ar putea opta pentru antipsihotice care nu cresc prolactina sau pot intensifica monitorizarea ginecologică.

Clozapina și riscul crescut de infecții la pacienții cu schizofrenie

Despre studiu

Al doilea studiu a analizat 11.051 pacienți cu schizofrenie, dintre care 1.450 utilizatori de clozapină și 9.601 utilizatori de olanzapină (antipsihotic comparabil). Au fost incluși doar pacienți cu utilizare continuă de cel puțin 90 zile și rezistență la tratament demonstrată.

Rezultate cheie

• Incidență crescută a infecțiilor la utilizatorii de clozapină: raport de risc=1,25 (interval de încredere 95%: 1,13–1,39);
• Diferență absolută: 1,27 cazuri suplimentare de infecții la 100 persoane-an;
• Infecțiile tractului respirator și gastrointestinal au fost cele mai frecvente;
• Riscul a fost mai mare la pacienții peste 55 de ani: raport de risc=1,45, cu aproape 5 infecții suplimentare la 100 persoane-an.

Implicații clinice

Clozapina rămâne un tratament esențial pentru formele severe de schizofrenie, dar necesită:

• monitorizare atentă a simptomelor de infecție (febră, tuse, diaree);
• vaccinări recomandate (antigripal, pneumococic);
• evaluări regulate ale statusului hematologic și imunologic.

Implicații pentru politici și ghiduri clinice

Ambele studii demonstrează că analizele big data pot fundamenta actualizări de ghiduri și reglementări. De exemplu, rezultatele anterioare ale echipei HKUMed privind riscul de cancer hematologic la clozapină au fost deja citate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), care a cerut actualizări de siguranță.

Aceste noi rezultate completează tabloul riscurilor rare, dar relevante, ale antipsihoticelor și subliniază nevoia unui sistem de sănătate adaptativ („learning health system”), în care datele din practică sunt integrate rapid în deciziile clinice.

Concluzii

Utilizarea antipsihoticelor necesită un echilibru între eficiență terapeutică și riscuri rare dar potențial severe. Prolactinogenele pot crește riscul de cancer ginecologic, în special la femei în vârstă, iar clozapina, deși eficientă, se asociază cu un risc crescut de infecții, mai ales la pacienți vârstnici.

Recomandări practice includ:

• alegerea atentă a antipsihoticelor în funcție de profilul hormonal și imunologic al pacientului;
• screening ginecologic periodic pentru femeile în tratament cu antipsihotice prolactinogene;
• măsuri de prevenție și supraveghere infecțioasă pentru pacienții pe clozapină.

Aceste date susțin integrarea monitorizării personalizate în practica clinică psihiatrică, pentru a optimiza siguranța tratamentului și calitatea vieții pacienților.