Ascultarea zilnică a muzicii îmbunătățește evoluția cognitivă și scade riscul de demență

Studiul a fost realizat la Monash University și a analizat, pe baza datelor colectate între anii ASPREE și ASPREE-XT, dacă activitățile muzicale recreative sunt asociate cu un risc redus de demență și de afectare cognitivă fără demență. Cercetarea a fost publicată pe 14 octombrie 2025 în International Journal of Geriatric Psychiatry.

Context

Interesul pentru intervențiile non-farmacologice în menținerea sănătății cognitive la vârstnici este în creștere, mai ales în lipsa unui tratament curativ pentru demență. În literatura de specialitate, activitățile stimulante cognitiv – precum jocurile de strategie, activitățile artistice sau învățarea continuă – au fost asociate cu o mai bună funcționare cognitivă pe termen lung. Activitățile muzicale, deși din ce în ce mai studiate, au rezultate eterogene: unele cercetări sugerează efecte benefice asupra memoriei episodice și atenției, în timp ce altele nu identifică relații semnificative. În acest context, studiul ASPREE și sub-studiul ALSOP oferă o oportunitate rară de a analiza aceste relații într-o cohortă foarte mare, bine caracterizată și inițial cognitiv sănătoasă.

Despre studiu

În acest studiu au fost incluși 10.893 de adulți australieni care trăiesc în comunitate, cu vârsta de 70 de ani și peste, fără diagnostic de demență la momentul recrutării. Datele provin din două proiecte integrate: ASPREE (ASPirin in Reducing Events in the Elderly) și sub-studiul ALSOP (ASPREE Longitudinal Study of Older Persons).

Caracteristicile activităților muzicale evaluate

Participanții au raportat nivelul de implicare în trei tipuri de activități:

• Ascultarea muzicii, clasificată în: niciodată/rar/uneori vs. întotdeauna.

• Cântatul la un instrument, clasificat în: niciodată/rar/uneori vs. frecvent/întotdeauna.

• Combinarea ascultării și cântatului unui instrument, atunci când participanții raportau practicare regulată a ambelor.

Metodele utilizate

• Riscul de demență și afectare cognitivă fără demență (CIND) a fost analizat folosind modele de regresie Cox, cu debutul riscului evaluat începând din anul 3 al urmăririi.

• Evoluția bunăstării cognitive (funcționare cognitivă obiectivă și calitatea vieții legată de cogniție) a fost evaluată prin modele mixte liniare, pentru a urmări schimbările în timp.

• Modelele au fost ajustate pentru vârstă, gen și nivel de educație.

Autori

Studiul a fost realizat de o echipă din care au făcut parte Emma Jaffa, Zimu Wu, Alice Owen, Aung Azw Zaw Phyo, Robyn L. Woods, Suzanne G. Orchard, Trevor T.-J. Chong, Raj C. Shah, Anne Murray și Joanne Ryan.

Rezultate

Ascultarea muzicii

Ascultarea muzicii întotdeauna (comparativ cu niciodată/rar/uneori) a fost asociată cu:

• o reducere cu 39% a riscului de demență (interval de încredere 95% = 0,45–0,82, p = 0.001);

• o reducere cu 17% a riscului de afectare cognitivă fără demență (interval de încredere 95% = 0,74–0,92, p = 0.001);

• scoruri cognitive mai bune în timp pentru cogniția globală și memorie (p < 0.001, respectiv p = 0.004).

Aceste asocieri nu au fost observate pentru alte domenii cognitive sau pentru bunăstarea cognitivă subiectivă.

Cântatul la un instrument

Cântatul frecvent sau constant a fost asociat cu:

• o reducere cu 35% a riscului de demență (interval de încredere 95% = 0,42–0,99, p = 0.047).

Nu au fost observate:

• asocieri cu riscul de CIND;

• modificări semnificative ale scorurilor cognitive de-a lungul timpului.

Practicarea combinată a ascultării și cântatului

Participanții care se implicau regulat în ambele activități au prezentat:

• o reducere cu 33% a riscului de demență (interval de încredere 95% = 0,51–0,89, p = 0.006);

• o reducere cu 22% a riscului de CIND (interval de încredere 95% = 0,65–0,92, p = 0.004).

Rolul educației

Analizele au arătat că beneficiile activităților muzicale au fost mai pronunțate la participanții cu peste 16 ani de educație, ceea ce poate reflecta o rezervă cognitivă mai robustă sau un grad mai înalt de angajament mental în activitățile muzicale. Rezultatele au fost inconsistente în grupul cu 12–15 ani de educație.

Bunăstarea cognitivă subiectivă

Nu s-au identificat asocieri între activitățile muzicale și percepția subiectivă a bunăstării cognitive.

Concluzii

Acest studiu amplu, realizat pe aproape 11.000 de adulți vârstnici, sugerează că implicarea constantă în activități muzicale — în special ascultarea zilnică a muzicii — se asociază cu un risc mai scăzut de demență și de afectare cognitivă fără demență, precum și cu o evoluție cognitivă mai bună în timp.

Deși relația nu poate fi interpretată cauzal, rezultatele indică faptul că muzica poate reprezenta o strategie accesibilă, neinvazivă și plăcută pentru menținerea sănătății cognitive la vârsta înaintată.