Asocierea dintre consumul de lapte și migrene în rândul adulților

Migrena este una dintre cele mai frecvente și debilitante afecțiuni neurologice la nivel global, afectând peste 1 miliard de persoane. Deși cauzele precise rămân complexe și multifactoriale, există un interes tot mai mare pentru rolul pe care factorii dietetici îl pot avea în prevenirea și controlul migrenelor. Nutrienți precum vitamina B2, magneziul, acidul folic, vitamina D și acizii grași Omega-3 au fost deja asociați cu o reducere a frecvenței și severității episoadelor migrenoase. Totodată, anumite observații clinice au sugerat că evitarea lactatelor poate diminua durerile de cap la persoanele cu intoleranță la lactoză sau sindrom de intestin iritabil.
În acest context, studiul recent realizat pe baza datelor din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) din perioada 1999–2004 a explorat relația dintre consumul de lapte și prevalența migrenei în rândul adulților americani. Ipoteza cercetătorilor a fost că nu doar frecvența consumului de lapte, ci și tipul de lapte consumat, pot influența riscul de migrenă, luând în considerare și alți factori dietetici și de stil de viață.

Concepția studiului și metodologia

Cercetarea publicată în BMC Nutrition a analizat un eșantion de 8.850 de participanți adulți, după aplicarea riguroasă a criteriilor de selecție și excludere pentru a asigura acuratețea rezultatelor. Migrena a fost identificată pe baza răspunsurilor auto-raportate la chestionarele NHANES, în lipsa unui diagnostic clinic conform clasificării internaționale. Consumul de lapte a fost evaluat atât din perspectiva frecvenței (de la mai puțin de o dată pe săptămână până la zilnic), cât și a tipului de lapte consumat (lapte integral, cu 2% grăsime, 1% grăsime, lapte degresat sau alte tipuri).

Analizele statistice au fost complexe și robuste, incluzând modele de regresie logistică ajustate pentru multiple variabile confuzoare: vârstă, sex, nivel de educație, statut marital, venit familial, obiceiuri de fumat, activitate fizică, comorbidități (diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare), aport caloric și macronutrienți, indice de masă corporală și nivelul proteinei C reactive.

Au fost efectuate și analize stratificate și de sensibilitate pentru a testa consistența rezultatelor în diferite subgrupuri demografice și de stil de viață.

Rezultatele studiului

Rezultatele generale au arătat că frecvența consumului de lapte, în sine, nu a fost asociată semnificativ cu prevalența migrenei. Cu toate acestea, atunci când s-a analizat tipul de lapte consumat, s-a observat o asociere clară și semnificativă: consumul exclusiv de lapte degresat (lapte fără grăsime) a fost corelat cu un risc mai scăzut de migrenă, comparativ cu persoanele care consumau doar lapte integral.

Mai exact, consumatorii de lapte degresat au prezentat o reducere a riscului de migrenă cu aproximativ 23%, chiar și după ajustarea modelelor pentru toți factorii potențiali de confuzie (OR ajustat: 0.77; 95% CI: 0.63–0.93; p = 0.009). Această asociere s-a menținut constantă în analizele de subgrup, indiferent de sex, vârstă, statut socio-economic sau indice de masă corporală.

Este interesant de remarcat că, în timp ce laptele integral, mai bogat în grăsimi saturate, nu a oferit același beneficiu, laptele degresat pare să aibă un profil nutrițional mai favorabil în contextul prevenirii migrenei. Acest lucru este explicabil prin faptul că grăsimile din lapte, în special cele saturate, pot influența negativ agregarea plachetară, nivelurile de serotonină și sinteza de prostaglandine – mecanisme bine cunoscute implicate în declanșarea migrenei.

Posibile mecanisme biologice

Cercetătorii sugerează mai multe mecanisme biologice plauzibile care ar putea explica aceste observații:

• Laptele degresat conține niveluri mai scăzute de acizi grași saturați, reducând astfel riscul de inflamație și vasodilatație cerebrală, fenomene implicate în fiziopatologia migrenei.
• Este o sursă excelentă de riboflavină (vitamina B2), recunoscută pentru rolul său în metabolismul energetic celular și în reducerea frecvenței migrenelor.
• Contribuie la menținerea unor niveluri optime de triptofan, precursor al serotoninei, neurotransmițător a cărui scădere este asociată cu migrena.
• Prin conținutul de acizi grași Omega-3 și efectele antiinflamatorii, consumul de lapte degresat poate reduce nivelurile mediatorilor inflamatori implicați în migrenă.

Puncte forte și limitări

Studiul se remarcă prin utilizarea unui eșantion național reprezentativ și aplicarea unei metodologii riguroase, cu ajustări multiple pentru variabilele de confuzie și analize stratificate solide. Cu toate acestea, fiind un studiu observațional transversal, nu poate stabili o relație cauzală clară. Limitările principale includ utilizarea auto-raportată a datelor despre migrenă, posibilul bias de memorie privind consumul alimentar și imposibilitatea de a evalua cantitățile exacte de lapte consumate.

Concluzii și perspective

Aceste descoperiri sugerează că înlocuirea laptelui integral cu lapte degresat ar putea reprezenta o măsură dietetică simplă, cu potențial benefic pentru prevenirea migrenei. Deși aceste rezultate sunt preliminare și necesită confirmare prin studii longitudinale sau intervenționale, ele oferă o direcție valoroasă pentru cercetările viitoare și pentru ghidurile dietetice dedicate persoanelor predispuse la migrene.

Este esențial ca viitoarele studii să investigheze mai aprofundat mecanismele biologice implicate și să analizeze rolul altor componente alimentare în declanșarea sau prevenirea migrenei, astfel încât recomandările nutriționale să fie cât mai personalizate și eficiente.