Autoexaminarea sânilor - când și cum se face și ce poți depista

Autoexaminarea sânilor într-un mod corect este o tehnică esențială pentru screening-ul cancerului de sân - cea mai răspândită afecțiune malignă în rândul populației feminine.

Important de reținut este faptul că doar pe baza acestei tehnici, nu se poate pune un diagnostic, fiind doar un mijloc orientativ și accesibil pentru fiecare femeie.

Această tehnică se încearcă a fi cât mai promovată prin diverse programe, mai ales în rândul populațiilor cu resurse limitate. [1]

De-a lungul timpului s-au efectuat diverse studii în ceea ce privește eficacitatea acestui tip de screening. Din cauza incertitudinii dezvăluite de astfel de studii, Societatea Americană a Cancerului nu mai recomandă autoexaminarea ca metodă de screening pentru femeile cu risc mediu de cancer mamar. [4, 5]

Anatomie și fiziologie

Țesutul mamar se localizează deasupra celei de-a doua sau a treia coaste, inferior de pliul inframamar și transversal de la stern până la nivelul liniilor axilare mediale. O porțiune din țesutul mamar se poate extinde până la nivelul axilei, structură anatomică denumită coada lui Spencer. Două straturi fasciale delimitează țesutul mamar atât la nivel superficial, cât și la nivel profund. Parenchimul funcțional al sânului este împărțit în lobi și lobuli formați din glande tubulo-acinoase ramificate susținute de țesut stromal, în principal țesut adipos. Lobii și canalele lactifere converg la nivelul mamelonului, care sub stimulare externă precum suptul sugarului, se contractă, ajutând la expulzia laptelui la femeile care alăptează.

În jurul mamelonului, la nivelul areolei sunt prezente glandele sebacee Montgomery care prin secreția lor uleioasă protejează areola și mamelonul. Țesutul mamar este ancorat de derm prin intermediul unor ligamente suspensoare – ligamentele lui Cooper, care împreună cu bursa retro-mamară conferă suport și mișcarea liberă a sânului față de peretele toracic. Sistemul limfatic al sânului este principalul responsabil de diseminarea metastatică a cancerului de sân, acesta fiind format din ganglionii limfatici axilari și supraclaviculari. [1, 2, 3]

Echipament

Pentru efectuarea autoexaminării sânilor este necesară o oglindă care permite autoinspecția vizuală. Pacientul se poate folosi de o pernă pentru a se sprijinii în timpul procedurii.

Pregătire

Autoexaminarea sânilor trebuie să țină cont de variabilitatea anatomică a sânului, trebuind realizat în același moment al lunii, preferabil la sfârșitul menstruației. În cazul pacientelor care prezintă amenoree, examinarea trebuie efectuată în aceeași zi a lunii.

Autoexaminarea sânilor - când și cum se face

Primul pas în autoexaminarea sânilor este evaluarea prin inspecție a aspectului sânilor. Inspecția țesutului mamar trebuie efectuată din trei unghiuri:

• cu brațele în lateral sau poziționate pe șolduri,
• cu brațele ridicate deasupra capului și
• cu brațele așezate pe șolduri în timp ce pacienta se apleacă înainte.

Această inspecție trebuie să fie observată într-o oglindă cu vedere directă, profil dreapta și stânga.

La inspecție atenția trebuie să fie centrată pe dimensiunea, forma și culoarea sânilor.mDe obicei sânii sunt ușor asimetrici, ceea ce ar trebui însă remarcat fiind o modificare nouă apărută în ceea ce privește mărimea acestora.

Pielea trebuie examinată cu atenție, orice erupție cutanată, eritem, umflare a pielii, încrețire sau anomalie fiind semne ale unor posibile patologii mamare. Unul dintre cele mai cunoscute semne caracteristice patologiei mamare fiind așa-zisa „piele în coajă de portocală” (peau d’orange).

De asemenea, schimbarea poziției unui mamelon sau retracția acestuia pot fi semne al unei patologii, iar un consult medical este indicat în acest caz. Prin inspecție se pot evalua eventualele scurgeri de la nivelul mameloanelor, care pot fi clare, albicioase, roșiatice sau purulente.

Există o tehnică formată din cinci etape pentru autoevaluarea sânilor:

• 1. Pacienta începe inspecția sânilor în oglindă ținând umerii drepți și mâinile pe șold;
• 2. Pacienta ridică mâinile și inspectează țesutul mamar din această poziție, pentru a decela o eventuală modificare;
• 3. Pacienta verifică dacă există diverse scurgeri de la nivelul mameloanelor;
• 4. Pacienta se așează în decubit dorsal și începe examinarea fiecărui sân, pe rând, cu mâna contralaterală. Pacienta trebuie să folosească mișcări ferme, sigure pentru a palpa sânul prin intermediul primelor degete care sunt ținute alipite. Mișcările folosite trebuie să fie circulare, de dimensiunea unui sfert al sânului. Acestea trebuie aplicate pe toată suprafața sânului, de sus până jos, de la nivelul axilei până la nivelul decolteului.
• Este recomandată folosirea unui tipar în ceea ce privește tehnica palpatorie, pacienta poate folosi mișcări circulare cu arii care cresc progresiv până când înglobează întregul sân sau mișcări verticale, în sus și jos, care par a fi cele mai eficiente.
• 5. Pacienta trebuie să palpeze țesutul mamar în șezut, folosind aceleași mișcări descrise mai sus.

Multe femei găsesc mai ușoară autoexaminarea sânilor atunci când pielea este umedă, de aceea palparea țesutului mamar în cadrul dușului poate deveni o rutină folositoare. [1, 4]

Decelarea nodulilor

În primul rând, dacă la palparea sânilor se detectează un nodul, nimeni nu trebuie să se panicheze. Aceste formațiuni pot fi prezente din diverse cauze benigne, care nu au legătură cu cancerul de sân.

În al doilea rând, în urma acestei descoperiri, nu trebuie ezitat să se programeze un consult la un medic, dacă nodulul resimțit persistă mai mult decât durata unui ciclu menstrual sau dacă forma și consistența acestuia se modifică.

În cadrul consultului de specialitate, este important de subliniat dacă în familia pacientei a existat/există patologie malignă a sânului. Medicul va efectua o anamneză, un examen clinic și examinări paraclinice corespunzătoare, de cele mai multe ori o ecografie la femeile sub 30 de ani sau la cele însărcinate sau cele care alăptează și atât o ecografie, cât și o mamografie la cele peste 30 de ani.

Se mai pot recomanda teste suplimentare precum rezonanța magnetică nucleară, imagini moleculare ale sânilor sau biopsia, dacă se consideră a fi necesare.
În funcție de diagnostic, se efectuează demersul terapeutic corespunzător dacă este necesar. [4]

Concluzie

Autoexaminarea regulată a sânilor poate constitui un pas important în screening-ul precoce al cancerului de sân, deși efectele asupra mortalității specifice acestui cancer sunt rezervate, această procedură trebuie încurajată pentru asigurarea unui management medical corespunzător. [1, 4, 5]